Proteste şi discuţii la Chişinău
Niciodată n-a existat în Republica Moldova un Guvern supus contestării vehemente încă din secunda următoare învestirii.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 25.01.2016, 12:44
Instalat, săptămâna trecută, în condiţii aproape conspirative, cu voturile unei majorităţi parlamentare conjuncturale şi eterogene, care merge de la liberali pro-europeni la ex-comunişti, tradiţional filoruşi, convertiţi peste noapte la social-democraţie, Cabinetul de coaliţie condus de Pavel Filip e, deja, cu spatele la zid. Pentru zecile de mii de protestatari care-au ieşit, din nou, în stradă, duminică, la Chişinău, acesta e guvernul unei clase politice profund corupte, care, la adăpostul retoricii pro-europene, a devalizat un miliard de dolari din sistemul bancar al republicii.
Liderii manifestanţilor au cerut, ultimativ, demisia în bloc a actualei guvernări până cel târziu joi după-amiază şi organizarea de alegeri legislative anticipate până aprilie şi au avertizat că, în caz contrar, vor proceda la paralizarea circulaţiei în întreaga republică şi la alte acţiuni de nesupunere civică. De pe băncile Puterii, protestele sunt percepute ca o destabilizare iresponsabilă a înşăşi statalităţii moldoveneşti, iar masa participanţilor drept o combinaţie toxică între curente ideologice aparent incompatibile.
Între organizatori sunt atât formaţiuni proruse, precum socialiştii, cu cel mai numeros grup din Legislativ, şi Partidul Nostru, populist, extraparlamentar, cât şi platforma civică Demnitate şi Adevăr, un cartel de organizaţii non-guvernamentale care promovează valori occidentale. În timp ce şeful socialist Igor Dodon şi cel populist Renato Usatîi adoră să pozeze în compania preşedintelui rus Vladimir Putin, în rândurile platformei civice nu sunt puţine vocile care pledează pentru reunificarea Republicii Moldova cu România.
Pentru moment, remarcă analiştii, mulţi dintre partenerii occidentali ai Chişinăului consideră că organizarea alegerilor anticipate în acest moment ar aduce la putere forţele proruse de stânga, care ar scoate republica de pe orbita europeană. Şi, tocmai de aceea, au susţinut noul guvern Filip, deşi acesta nu se bucură de credibilitate. Premierul a anunţat, deja, că va face, marţi, la Bucureşti prima sa vizită peste hotare. Se aşteaptă, notează analiştii, ca la discuţiile cu omologul său, tehnocratul Dacian Cioloş, să fie clarificată şi problema deblocării ajutorului oferit de România pentru susţinerea deficitului bugetar al Republicii Moldova.
Anul trecut, Bucureştiul se oferea să acorde un credit în valoare de 150 milioane de euro, dar, pe fondul instabilităţii politice cronice de la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis a dispus îngheţarea acestuia, sceptic că se va menţine cursul integrării europene. Duminică, preşedintele a repetat, însă, că România rămâne un partener de încredere” pentru Republica Moldova şi că istoria şi limba comune contribuie la consolidarea identităţii şi solidarităţii dintre cele două state. La rându-i, premierul Cioloş a declarat că România este alături de Republica Moldova, iar guvernul de la Bucureşti reconfirmă sprijinul pentru aspiraţiile civice şi europene ale cetăţenilor din statul vecin.
