Raport francez privind interferențele digitale
Un organism guvernamental din Franţa confirmă manipularea informaţiei la alegerile prezidenţiale din România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 06.02.2025, 11:44
Criza politică de la Bucureşti, una fără precedent în 35 de ani de democraţie românească post-comunistă, a devenit studiu de caz pentru experţii străini. Manipularea informaţiei pe reţelele de socializare, folosită în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, se poate repeta în orice altă ţară – avertizează raportul unei instituţii guvernamentale din Franţa, VIGINUM, citat de corespondenta Radio România la Paris. Cercetarea acestui serviciu, însărcinat cu protecţia împotriva interferenţelor digitale străine, indică existenţa unor manevre foarte sofisticate care ar fi perturbat buna desfăşurare a scrutinului românesc.
Acestea ar consta în mobilizarea a mii de conturi, cu scopul creşterii artificiale a frecvenţei unor cuvinte-cheie asociate candidatului independent Călin Georgescu – acuzat de adversarii săi politici de conexiuni sau cel puţin afinităţi cu Rusia putinistă. Algoritmul de recomandare al reţelei chinezeşti TikTok a fost manipulat, pentru ca postările respective să apară în fluxurile de ştiri ale utilizatorilor, ceea ce a dus, în doar două săptămâni, la creşterea fulminantă a popularităţii lui Gerogescu. Peste 100 de influenceri TikTok fără preocupări politice deosebite şi peste opt milioane de abonaţi activi ar fi fost recrutaţi pentru a participa, fără să-şi fi dat seama, la o campanie menită să-i ofere vizibilitate candidatului naţionalist. Raportul adaugă că fenomenele observate nu s-au limitat la TikTok, fiind identificate alte moduri de operare pe platformele grupului Meta – Facebook şi Instagram.
După Georgia şi Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă), România a fost a treia ţară europeană afectată, la sfârşitul anului 2024, de manipularea pe scară largă a procesului electoral – afirmă VIGINUM, care precizează că, în acest stadiu, comanditarul din spatele campaniei pro-Georgescu rămâne necunoscut. Nenumărate necunoscute persistă şi la Bucureşti. Organizat la termen, pe 24 noiembrie 2024, primul tur al prezidenţialelor a fost, iniţial, validat de Curtea Constituţională. Ulterior, pe baza documentelor furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), aceeaşi Curte a invocat ingerinţele unui aşa-numit actor statal şi a decis anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui.
Turul doi, programat pe 8 decembrie, urmau să şi-l dispute Călin Georgescu şi lidera USR (în opoziţie), pro-europeana Elena Lasconi. În diaspora, unde secţiile de votare pentru turul decisiv se deschiseseră încă de pe 6 decembrie, votaseră, deja, zeci de mii de români până când CCR a decis anularea alegerilor.
Or, respectata Comisie de la Veneţia afirmă că o astfel de decizie nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate, care nu garantează transparenţa necesară, ci să indice cu precizie încălcările şi dovezile. Experţi independenţi în drept constituţional, membrii Comisiei mai susţin că dovedirea încălcărilor legii prin campanii online şi prin intermediul social media este deosebit de dificilă.
