Raport privind inflația
Banca Națională a României a decis menţinerea dobânzii cheie la 6,5% pe an şi a aprobat cel mai recent raport asupra inflaţiei.
Daniela Budu, 11.11.2024, 11:40
Cel mai recent raport asupra inflaţiei a fost aprobat la finalul săptămânii trecute de Consiliul de Administraţie al Băncii Naționale a României. Potrivit prognozei, preţurile vor mai creşte uşor până la finalul anului, iar inflaţia se va menţine ridicată. Pe fondul secetei severe din acest an şi al majorării cotaţiilor unor mărfuri care împing în sus preţurile alimentelor şi energiei, în 2025, rata inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie accentuată şi va rămâne peste valorile anticipate – estimează BNR. Abia în 2026, mai arată raportul, aceasta îşi va relua descreşterea şi va coborî sub ţinta propusă de Banca Centrală, de 3,5%.
Specialiştii BNR subliniază că incertitudini şi riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate de anul viitor, dar şi din condiţiile de pe piaţa muncii şi din dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, pe fondul tensiunilor şi conflictelor geopolitice. În raport, BNR mai subliniază că în trimestrul al doilea al acestui an creşterea economică a României şi-a mai revenit pe seama majorării consumului populaţiei, dar şi că investiţiile şi-au redus dinamica anuală pozitivă, iar deficitul balanţei comerciale s-a adâncit. Dinamica exporturilor s-a mai redresat însă în perioada iulie-august, punctează experţii BNR.
În ultima şedinţă de politică monetară din acest an, Banca Națională a mai decis să menţină rata dobânzii de politică monetară (dobânda-cheie) la 6,5% pe an, cât şi dobânzile la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR la 7,5 procente. Au fost, de asemenea, menţinute neschimbate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, adică acele sume pe care băncile comerciale sunt obligate să le păstreze în conturile Băncii Naţionale. Analiștii economici consideră că incertitudinile, inflaţia, perioada de alegeri care urmează şi evoluţiile internaţionale sunt câteva dintre elementele care au stat la baza deciziilor BNR.
Analistul Dragoş Cabat explică: „Cred că prudenţa este singura care îşi spune acum cuvântul. Nu putea să facă altceva Banca Naţională, în condiţiile în care, pe de o parte, inflaţia este pe o tendinţă descrescătoare, cel puţin în Europa, pe de altă parte, noi avem cea mai ridicată inflaţie încă la nivelul Uniunii Europene şi atunci nu ar fi putut să scadă dobânda şi nici să o crească, pentru că şi creşterea economică este una foarte mică anul acesta.”
Ar mai fi de menționat că Banca Centrală a decis anul acesta, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în august la 6,5 procente. Rata dobânzii de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut.
