Războiul gazelor naturale
Sistarea livrării de gaze ruseşti pentru Ucraina dă fiori ţărilor din UE dependente, parţial, de resursele de energie din Est. În acest context, România dispune de o rezervă care acoperă nevoile interne timp de şase luni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 17.06.2014, 13:08
Rusia a impus, luni, plata în avans a gazelor pentru Ucraina, deoarece Kievul a acumulat o datorie de 4,5 miliarde de dolari, reprezentând importul a 15 miliarde de metri cubi de gaze. Ca urmare a introducerii plăţii în avans, au fost suspendate livrările pentru consumul intern din Ucraina. Pe conductele care tranzitează această ţară circulă, acum, doar gazele destinate consumatorilor din UE.
Potrivit corespondentului Radio România la Moscova, declaraţiile ulterioare ale celor două părţi lasă puţine şanse să se întrevadă o soluţie de rezolvare rapidă a crizei şi probabil că abia în toamnă vor avea loc negocieri pe această temă. Mai multe state europene au anunţat că nu vor avea probleme în urma sistării livrărilor către Ucraina, chiar dacă vor fi afectate şi cantităţile destinate UE. Conform reglementărilor, fiecare ţară este obligată să-şi facă rezerve. România este mai puţin ameninţată, întrucat dispune de o producţie internă de gaze.
Premierul Victor Ponta a estimat un termen de şase luni fără astfel de probleme, iar ministrul energiei, Răzvan Nicolescu, a luat, deja, măsuri suplimentare, solicitând companiilor extractive de gaze să-şi amâne eventualele lucrări de revizie la sonde, programate în această perioadă, pentru a produce la maximum. Una dintre variantele pentru asigurarea securităţii energetice pe termen lung este exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră. Victor Ponta a încurajat, luni, la o întâlnire cu vicepreşedintele companiei ExxonMobil, accelerarea programului de forare din zona continentală a Mării Negre.
Pe de altă parte, UE nu dramatizează eşecul ultimelor negocieri trilaterale privind gazele şi speră în stabilitatea tranzitului de gaze, în ciuda plângerilor depuse de „Gazprom (Rusia)” şi „Naftogaz (Ucraina)” la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. O declaraţie în acest sens a fost făcută luni, la Bruxelles, de comisarul european pentru energie, Günther Oettinger. El a amintit că UE a propus un plan de soluţionare a conflictului gazelor dintre Rusia şi Ucraina, cu achitarea datoriei ucrainenilor până la sfârşitul anului.
Observatori politici de la Bucureşti consideră acţiunea Gazpromului drept un şantaj şi o măsură de retorsiune, compania pretinzând că, în centrul diferendului ruso-ucrainean se află datoriile Kievului, nu preţul prea mare cerut de Moscova. Ei încadrează acest episod cu grave consecinţe economice în contextul conflictului mai amplu dintre Rusia şi Ucraina şi chiar al confruntării dintre Est şi Vest.
