Reacţii la atentatele din Europa
România deplânge victimele atentatelor teroriste din Germania şi Turcia, pe care le condamnă cu fermitate.
Roxana Vasile, 21.12.2016, 12:10
Sfârşitul de an este
însângerat! Atentatul de la Berlin şi asasinatul de la Ankara au arătat, încă o dată, că nicio ţară europeană nu este sigură în faţa terorismului. După ce, în seara
zilei de 19 decembrie, un camion a intrat intenţionat în oamenii care se aflau
la un târg stradal de Crăciun din centrul capitalei Germaniei, consilierul
prezidenţial Bogdan Aurescu a transmis condoleanţe în numele Administraţiei
Prezidenţiale familiilor îndoliate, autorităţilor şi poporului german pentru victimele
nevinovate, morţi şi răniţi, ale acestei tragedii greu de imaginat.
La rândul
său, premierul Dacian Cioloş a transmis o scrisoare de condoleanţe cancelarului
federal Angela Merkel în care exprimă solidaritatea românilor cu poporul german
în aceste momente dificile. România – se arată în scrisoare – condamnă ferm
orice acte de terorism şi pledează pentru necesitatea unor eforturi coordonate
şi hotărâte la nivel internaţional de combatere a acestora. Atentatorii pot
lovi aproape oriunde, inclusiv în România, deşi riscul unor atentate pe
teritoriul său e mai mic decât în statele din prima linie a luptei împotriva
grupării teroriste Statului Islamic-afirmă analiştii.
Specializat
în securitate externă, Dan Claudiu Degeratu, citat de ziarul Adevărul, pune accent pe avantajele pe
care le are România în raport cu alte state europene: primeşte puţini refugiaţi
şi are, încă, o imagine pozitivă în Orientul Mijlociu. În plus, comunitatea
islamică din România nu este radicalizată. În Germania, care, din contră,
a primit peste un milion de refugiaţi, realitatea este diferită.
Profesorul universitar Ştefan Popescu analizează: Faptul că Germania a avut atâta timp, în cursul anului 2015 şi în prima
parte din 2016, politica porţilor deschise, nu înseamnă că nu este expusă. Din
contră, a fost expusă şi mai mult … a devenit o ţintă pentru prima dată, deşi
nu este o ţară implicată cu forţe combatante, aşa cum este Franţa, în Africa
subsahariană sau în Orientul Mijlociu şi Apropiat.
Situaţia din Siria a
fost şi pretextul asasinării cu sânge rece, la Ankara, a ambasadorului rus în Turcia, Andrei Karlov,
într-un atac armat catalogat drept terorist de către Ministerul de Externe de
la Moscova. Consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu a vorbit de ‘un act
revoltător’, iar premierul Dacian Cioloş a punctat că ‘asemenea acte barbare
îndreptate împotriva unor reprezentanţi diplomatici nu au nicio justificare şi trebuie combătute cu orice preţ’.
Într-o scrisoare adresată
omologului rus, Serghei Lavrov, ministrul român de externe, Lazăr Comănescu,
subliniază, şi el,
importanţa eforturilor pentru combaterea actelor teroriste şi aducerea în faţa
justiţiei a celor vinovaţi. ‘Nu uitaţi Alepul, nu uitaţi Siria! Atât timp cât
localităţile noastre nu sunt în siguranţă, nici voi nu veţi simţi gustul
siguranţei’ – a strigat atacatorul în timp ce deschidea focul asupra ambasadorului
Rusiei, direct implicată în ostilităţile din statul arab.
