Reacţii la o decizie CCR
CCR a declarat constituţională prevederea potrivit căreia aleşii aflaţi în incompatibilitate îşi pot pierde mandatul.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 18.08.2026, 12:55
Parlamentul de la București va fi convocat din nou în sesiune extraordinară – decizia de luni a Curţii Constituţionale (CCR) pe noua lege a integritaţii, jalon din PNRR, obligă aleşii să modifice rapid textul actului normativ pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro. Legea trebuie promulgată până la finalul lunii.
Judecatorii constituţionali s-au pronunţat asupra sesizărilor depuse de preşedintele Nicuşor Dan, precum şi de PNL şi USR, care au contestat amendamentele introduse de PSD şi AUR (opozitia social-democrata si cea populista, ultranationalista) privind sancţionarea retroactivă a aleşilor locali aflaţi în incompatibilitate şi extinderea obligaţiei de declarare a averii şi intereselor şi în cazul partenerilor de viaţă.
Magistraţii CCR au validat amendamentul care lasă fară mandat primarii declaraţi incompatibili, dar au respins obligaţia ca partenerii de viaţă ai demnitarilor să îşi declare averile. Mai mult, CCR a reconfirmat că declaraţiile de avere nu vor mai fi publice. Ele rămân secrete, la Agenţia Naţională de Integritate. În opinia magistraţilor, legiuitorul nu poate ataşa obligaţii juridice în privinţa persoanelor care au relaţii personale nerecunoscute juridic de stat.
Problema a căpătat o puternică încărcătură politică după ce a fost asociată cu situația Mirabelei Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan. Aceasta și-a publicat însă declarațiile de avere și de interese, într-un gest prezentat drept unul de transparență.
În ceea ce priveşte reglementarea măsurilor de sancţionare a conflictului de interese, aceasta intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora prin intermediul normelor tranzitorii adoptate s-a realizat cu respectarea Constituţiei, spun judecătorii.
Peste 120 de persoane riscă să îşi piardă posturile în urma deciziei CCR, care prevede pierderea mandatului sau a funcției în cazul în care există decizii definitive în instanță privind încălcarea regimului incompatibilităților și conflictului de interese. Printre ele se află 47 de demnitari care ocupă, în prezent, funcţii elective sau publice. Cel mai sonor nume este cel al primarului din Timişoara, Dominic Fritz, care a primit în luna iunie o decizie definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Liderul USR a reacţionat imediat și acuză un abuz brutal de putere validat de magistraţi. El este nemulțumit că textul legii se aplică retroactiv şi a anunţat că va merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Întrunirea CCR a survenit pe fondul controverselor din spatiul public provocate de o recenta întrevedere neanunţată, desfăşurată la Senat, între preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, şi premierul interimar, Ilie Bolojan.
Consiliul Superior al Magistraturii, conducerile instanţelor şi asociaţiile de magistraţi au solicitat clarificări publice urgente, considerand că o astfel de întâlnire informală ridică semne de întrebare legitime şi afectează încrederea în imparţialitatea justiţiei.
În replică, şefa CCR, Simina Tănăsescu, a respins ferm şi categoric orice speculaţie, precizând că discuţiile au vizat exclusiv chestiuni administrative şi instituţionale, fără nicio legătură cu dosarele aflate pe rol.
Totodată, preşedinta CCR a desemnat alt judecător – raportor care i-a preluat atribuţiile în dosarul privind Legea Integrităţii.
