Relaţiile UE – Elveţia, după referendumul asupra migraţiei
Elveţienii s-au pronunţat, duminică, în favoarea limitării imigraţiei. Cu ce consecinţe?
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 10.02.2014, 12:13
Au fost suficiente doar trei sutimi pentru ca referendumul de duminică, din Elveţia, să declanşeze un val de reacţii în Europa. Chemaţi la urne la iniţiativa unei formaţiuni politice situate foarte la dreapta – Uniunea Democratică de Centru – locuitorii cantoanelor s-au pronunţat în proporţie de 50,3% în favoarea limitării imigraţiei, a reintroducerii cotelor de imigranţi provenind în special din Uniunea Europeană şi a controlului strict al numărului de lucrători străini în funcţie de nevoile economiei, printre cele mai prospere de pe bătrânul continent.
Guvernul de la Berna a anunţat că va ţine cont de decizia populară şi că o va pune rapid în practică. Iar vice-preşedintele formaţiunii care a iniţiat consultarea populară, Oskar Freysinger, a exultat : s-a declarat convins că votul va fi sursă de inspiraţie pentru mai multe ţări europene. Reacţia extremei drepte franceze nu s-a lăsat aşteptată: a salutat luciditatea” poporului elveţian. La fel şi extrema-dreaptă din Austria, care a vorbit de un mare succes. În Italia, populişti din Liga Nordului şi-au anunţat intenţia de a solicita organizarea unui referendum similar şi la ei în ţară, în timp ce în Marea Britanie, politicieni din Ukip, formaţiune populistă, au vorbit de o veste excepţională pentru iubitorii libertăţii şi suveranităţii naţionale în Europa”.
Iată, prin urmare, tot atâtea reacţii ce riscă să exacerbeze tensiunile cu numai patru luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European! De cealaltă parte, Uniunea Europeană şi-a exprimat regretul şi a anunţat că îşi va reexamina relaţiile cu Elveţia, votul de duminică putând să aibă consecinţe grele în raporturile viitoare ale acesteia cu blocul comunitar. Cu o populaţie de 8 milioane de locuitori, Elveţia nu face parte din UE. Legată prin acorduri bilaterale de blocul comunitar, aceasta a acceptat după negocieri dificile să-şi deschidă piaţa muncii pentru europeni. Or, în viziunea Uniunii, iniţiativa şi rezultatul referendumului contravin principiului liberei circulaţii care guvernează aceste acorduri.
Europenii afirmă, în proporţie de peste două treimi, că libera circulaţie este benefică pentru ţările lor şi este de datoria Comisiei să o consolideze – puncta, recent, comisarul pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie Viviane Reding. Colegul său, Laszlo Andor, comisar pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, observa, şi el, că oamenii merg acolo unde sunt locuri de muncă şi deci au de câştigat şi lucrătorii, şi ţara gazdă, şi cea de origine.
Din totalul populaţiei Elveţiei, 23% sunt străini. Pe seama lor sunt puse probleme de infrastructură şi dumping salarial. Ce va face, însă, aceasta ţară fără muncitori străini? Sunt numeroşi italienii, francezii sau austriecii care trec, zilnic, frontiera în ţara vecină tocmai pentru că au competenţe specifice în sectorul cercetării, micro-mecanicii, artizanatului, construcţiilor sau turismului. De aceea, pentru mulţi, principalul perdant în urma referendumului de duminică ar putea fi, de fapt, chiar Elveţia.
