Republica Moldova alege Europa
O satisfacţie generală în cancelariile occidentale şi o nemulţumire cu greu mascată la Moscova au însoţit verdictul urnelor după alegerile legislative de duminică, din Republica Moldova.
Bogdan Matei, 02.12.2014, 12:47
Asociate, încă din 2009, în Alianţa pentru Integrare Europeană, componentele actualei coaliţii guvernamentale, partidele Liberal Democrat, Democrat şi Liberal, şi-au adjudecat, cumulat, 55 din cele 101 de mandate din Parlamentul unicameral de la Chişinău şi şi-au anunţat, deja, decizia de a continua în aceeaşi formulă.
Liderii PLDM, fostul premier Vlad Filat, PD, ex-speakerul Parlamentului, Marian Lupu, şi PL, fostul şef interimar al statului, Mihai Ghimpu, par de acord că, după expresia celui din urmă, partidele lor sunt condamnate să guverneze împreună. Nu totul a funcţionat, până acum, perfect în tripleta pro-occidentală. Filat şi Ghimpu s-au acuzat reciproc de corupţie şi incompetenţă. Liberalii doresc nu doar admiterea în Uniunea Europeană, ci şi în NATO, şi păstrează vie ideea reunificării cu România.
Democraţii, în schimb, sunt adepţi intratabili ai neutralităţii militare, prevăzute în Constituţie, şi ai aşa-numitei statalităţi moldoveneşti. Dar dorinţa de a scoate republica din zona gri, de la periferia fostului imperiu sovietic, şi a o conecta la scara de valori europene – democraţie, stat de drept, prosperitate – e mai puternică decât neînţelegerile punctuale. Defel simple, de multe ori dureroase, reformele promovate de partidele proeuropene au fost recompensate de Bruxelles cu încheierea, în vară, a acordurilor de asociere şi liber schimb.
Guvernul condus de liberal-democratul Iurie Leancă speră ca Republica Moldova să obţină statutul de candidat până în 2017 şi să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene în 2020. În tabăra învinşilor, opoziţia pro-rusă de stânga, socialistă şi comunistă, continuă să ceară abandonarea parcursului european şi îşi asumă, astfel, perpetuarea vasalităţii faţă de Moscova. Votaţi de alegători recrutaţi din comunităţile alogene şi dintre nostalgicii Uniunii Sovietice, socialiştii au anunţat, prin liderul lor, Igor Dodon, că vor insista asupra denunţării acordului de asociere cu UE.
La Washington, Departamentul de Stat a calificat alegerile din Republica Moldova drept un “reper important pe calea democraţiei” şi i-a îndeamnat pe liderii de la Chişinău să formeze “cât mai rapid un guvern”, cu care Statele Unite se declară pregătite să colaboreze. Iar la Bucureşti, preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu, cel ales, Klaus Iohannis, şi premierul Victor Ponta au trecut peste toate disputele interne şi, aproape la unison, au salutat victoria partidelor proeuropene.
În România – avocat consecvent, în numele comuniunii de limbă, cultură, istorie şi destin, al integrării europene a statului vecin – rezultatul scrutinului este calificat drept cea mai bună veste care putea fi primită la Bucureşti.
