Reuniunea diplomaţiei române
România dispune de instrumente diplomatice puternice în principalele state de origine ale marilor fluxuri de emigraţie şi poate contribui substanţial la rezolvarea acestei crize care se acutizează de la o zi la alta.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 04.09.2015, 13:20
Ca în fiecare an, diplomaţii români şi-au dat întâlnire la
Bucureşti, tema reuniunii din acest an fiind România şi provocările de
securitate la limitele spaţiului european şi euroatlantic. România ca stat
membru NATO şi al UE s-a confruntat cu multe provocări din punct de vedere
geostrategic în vecinătatea extinsă, a subliniat şeful diplomaţiei române,
Bogdan Aurescu: Nu putem ignora faptul că în jurul celor două
organizaţii din care facem parte s-a creat un veritabil coridor de
instabilitate, cu multe puncte fierbinţi, de la agresiunea Federaţiei Ruse în
Ucraina şi modificarea echilibrului de securitate în regiunea Mării Negre prin
ocuparea ilegală şi militarizarea Crimeii, până la ascensiunea fenomenului
terorist, provocarea în creştere a migraţiei ilegale, crizele diverse şi
instabilitatea statală în sud. Iar România, aflată la graniţa răsăriteană a
acestora, la punctul de inflexiune cu vecinătatea sudică, prin regiunea extinsă
a Mării Negre, are datoria şi responsabilitatea de a ajuta substanţial la
efortul de a proiecta stabilitate, democraţie şi prosperitate.
Subiectul
imigraţiei a dominat dezbaterea inaugurală a reuniunii, concluzia discuţiilor
fiind aceea că soluţiile de tip unilateral sau naţional pentru această problemă
nu sunt eficiente.
Prezent la reuniune, premierul Victor Ponta a anunţat că
pregătirea României în vederea gestionării crizei refugiaţilor va fi subiect de
discuţie în următoarea şedinţă CSA: Vă pot spune doar un singur
lucru: că nu stăm cu mâinile în sân, suntem pregătiţi, însă important este ca
deciziile şi comunicarea să le facem coordonat.
Preşedintele Klaus Iohannis le-a
cerut diplomaţilor români acreditaţi în străinătate să se implice mai mult în
promovarea intereselor economice ale Bucureştiului şi a pledat din nou pentru
primirea României în spaţiul Schengen: Aderarea la Spaţiul Schengen
va continua, desigur, să fie un obiectiv al perioadei următoare. Dincolo de
îndeplinirea condiţiilor aferente, este important să reiterăm că includerea
României în acest spaţiu va contribui la întărirea securităţii frontierelor
externe ale Uniunii.
Asigurarea drepturilor românilor din afara graniţelor
rămâne o datorie fundamentală pentru România, a mai subliniat şeful statului,
exprimându-şi în acelaşi timp speranţa că actorii politici îşi vor respecta
promisiunile referitoare la votul prin corespondenţă. Revizuirea
Parteneriatului Estic şi relaţia prioritară a României cu Republica Moldova au
fost alte teme importante abordate la reuniunea anuală a diplomaţiei române.
