România, creştere economică record
România şi Cipru au avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2015.
Roxana Vasile, 14.05.2015, 13:17
România şi Cipru au
avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru
din 2015, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit estimării preliminare
publicate, miercuri, de Oficiul european pentru Statistică. În cifre, datorită
unei creşteri trimestriale de 1,6%, cele două ţări sunt lidere în Uniunea
Europeană, fiind urmate de Spania şi Bulgaria – ambele cu câte 0,9%, de
Slovacia – cu 0,8% şi de Franţa şi Ungaria – fiecare cu 0,6%.
La polul opus se află Lituania,
Estonia, Grecia şi Finlanda, care au înregistrat scăderi. Şi calculată la nivel
anual, creşterea economică de 4,2% a României este cea mai mare din Uniunea
Europeană. Cu toate acestea, contextul geopolitic impune o atenţie particulară.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare susţine că Europa de Est
trebuie să-şi întărească rezistenţa în faţa şocurilor, statele din regiune riscând să fie afectate de turbulenţele
politico-economice din Rusia, Ucraina şi Grecia. Ţările din Europa Centrală se
bucură de o relansare economică susţinută de consumul intern. În schimb,
persistă creditele neperformante, iar Rusia şi Ucraina rămân în recesiune, ceea
ce ar putea afecta creşterea din alte părţi – afirmă BERD.
În plus, este imposibil de estimat ce ar însemna o eventuală ieşire
a Greciei din zona euro pentru statele vecine, în condiţiile în care bănci
greceşti sunt prezente în ţări precum Bulgaria şi România. Apoi, într-un alt
registru, dincolo de declaraţii politicianiste, la Bucureşti este nevoie de
măsuri socio-economice concrete care să vină în sprijinul, în primul rând, al
persoanelor defavorizate.
Potrivit Eurostat, aproape jumătate dintre ei suferă
din cauza lipsurilor materiale.Oficiul
european pentru Statistică defineşte o persoană care are lipsuri materiale pe
baza a nouă criterii: a acumulat datorii la rate sau facturi, nu îşi permite să
cumpere un televizor color, o maşină, un telefon sau o maşină de spălat, nu îşi
permite să îşi încălzească locuinţa, nu face faţă unor cheltuieli neaşteptate,
nu îşi permite să mănânce puţină carne sau peşte măcar o dată la 2 zile sau nu îşi
permite măcar o săptămână de concediu altundeva decât acasă. Persoanele care nu
îndeplinesc trei dintre cele nouă criterii suferă de lipsuri materiale, iar cei
care nu îndeplinesc cel puţin patru criterii suferă de lipsuri materiale grave.
Or, în România, aproape jumătate din populaţie este afectată de lipsuri
materiale, în timp ce proporţia celor care suferă de lipsuri materiale severe
este de 30%.
