România, după alegeri
Rezultatul alegerilor prezidenţiale din România ar putea avea efecte asupra stării economice a ţării.
Roxana Vasile, 18.11.2014, 13:12
O volatilitate crescută pe pieţele financiare interne în urma proaspetelor alegeri prezidenţiale din România nu va exista. Pe termen scurt, efectele ar putea fi chiar pozitive. Prognoza aparţine grupului austriac Erste, ai cărui analişti atrag, însă, atenţia că lucrurile s-ar putea modifica, o eventuală schimbare a majorităţii parlamentare putând sa conducă la schimbarea guvernului şi să atragă după sine efecte economice.
Cel puţin pentru moment, perdant al scrutinului prezidenţial, premierul social-democrat Victor Ponta a dat asigurări că îşi va asuma, în continuare, guvernarea ţării, în ciuda unor solicitări de a demisiona venite din partea opoziţiei de dreapta sau a unor politicieni din propriul său partid.
Odată iureşul electoral trecut, prioritară pentru actualul Executiv este – în viziunea Erste – realizarea unei schiţe de buget pe 2015 în care să fie cuprinse inclusiv măsurile populiste anunţate înaintea scrutinului, vocal contestate de opoziţia al cărui candidat, Klaus Iohannis, a câştigat detaşat prezidenţialele.
Analistul economic Aurelian Dochia crede că alegerile au un efect emoţional doar pe termen scurt: “Fără îndoială, pe termen mediu şi lung, datele fundamentale vor prevala. Emoţia produsă de aceste alegeri se va risipi şi indicatorii economici vor fi cei care vor determina sentimentul pieţelor.”
O schiţă a bugetului pe 2015 va fi esenţială pentru influenţarea, în mare măsură, a felului în care investitorii străini vor privi România – spune Erste, potrivit analiştilor grupului existând riscuri care ar putea împiedica avansul produsului intern brut cu 1,8% la nivelul anului, după cum estimaseră anterior. PIB-ul României a avansat cu 1,9% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul anterior şi cu 3,2% faţă de trimestrul al treilea din 2013. Consumul şi exporturile au avut o contribuţie importantă la aceste rezultate, în timp ce investiţiile au înregistrat un declin mai mic faţă de perioada anterioară.
O atenţie majoră trebuie acordată şi conjuncturii internaţionale deloc favorabile. Economia mondială se află la un minim al ultimilor doi ani, iar stagnarea Europei este în centrul îngrijorărilor. Investitori intervievaţi de agenţia Bloomberg apreciază, în proporţie de aproape două treimi, că situaţia zonei euro se înrăutăţeşte pe zi ce trece, în timp ce 89% cred că deflaţia va reprezenta, anul viitor, o ameninţare mai mare asupra economiilor naţionale decât inflaţia.
Cât despre şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, aceasta spune că în zona euro există riscuri serioase de reintrare în recesiune. Patru ar fi cauzele: creştere economică slabă, inflaţie mică, şomaj ridicat şi datorii uriaşe.
