România se pregăteşte pentru alegeri prezidenţiale
Vineri începe campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din România din 4 mai.
Daniela Budu, 02.04.2025, 11:33
România a avut în 2024, ca în niciun alt an de trei decenii și jumătate de când a trecut la democrație, patru runde de alegeri – locale, parlamentare, prezidențiale și europene. A avut și o premieră în istoria democratică a țării – anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie chiar în timpul desfășurării celui de-al doilea tur în străinătate, invocându-se posibile interferențe externe în favoarea unui candidat. În acesta urmau să se confrunte un independent aproape necunoscut, Călin Georgescu, al cărui presupus singur vector de promovare electorală a fost contul de TikTok, și șefa USR, Elena Lasconi.
Acum, România se pregătește din nou să-și aleagă președintele, pe 4 mai. Sunt 11 candidați înscriși, șapte susținuți de formațiuni politice și patru independenți. Vineri începe campania electorală, iar Autoritatea Electorală Permanentă a publicat, pe site-ul său, ediţia revizuită pentru alegerile prezidenţiale a Ghidului de prevenire şi combatere a acţiunilor de dezinformare a alegătorilor.
Potrivit unui comunicat al AEP, Ghidul nu are caracter normativ, ci expune recomandări minimale pentru identificarea corectă a ştirilor sau informaţiilor false, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pe care răspândirea acestor fenomene le-ar putea avea asupra procesului electoral.
Titluri care promit senzaţionalul, ştirile alarmiste sau cu formulări evazive sunt semne că o informaţie publicată pe reţelele de socializare ar putea fi falsă şi ar fi bine să stăm puţin să analizăm conţinutul înainte de a o distribui mai departe, este una dintre recomandările Autorităţii Electorale Permanente. Documentul conţine mai multe recomandări, atât pentru alegători, cât şi pentru candidaţi, pentru că, susține AEP, fenomenele din zona dezinformării pot influenţa atât participarea la vot, cât şi opţiunile alegătorilor.
Iar, de cele mai multe ori, dezinformarea implică utilizarea de conturi automatizate, reţele de urmăritori falşi sau videoclipuri care au conţinut fals sau manipulator, aşa cum, de exemplu, a fost în campania electorală pentru alegerile de anul trecut, anulate de Curtea Constituţională.
Tot în contextul începerii campaniei electorale, preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat, Cristian Niculescu Ţâgârlaş, le-a recomandat competitorilor să aibă o atitudine pozitivă, fără atacuri la persoană şi să promoveze programele candidaţilor. El a transmis că instituţiile cu atribuţii în gestionarea campaniei electorale vor monitoriza activităţile acestora, mai ales din mediul online, şi vor îndepărta conţinutul înşelător sau fals, potrivit legislaţiei în vigoare.
Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidențiale se va încheia pe 3 mai. În ţară, se va vota duminică, 4 mai, însă cetăţenii români din străinătate vor putea merge la urne pe parcursul a trei zile, pe 2, 3 şi 4 mai. În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută din numărul total al alegătorilor, un al doilea tur va avea loc pe 18 mai.
