România şi acordul cu FMI
Prezentul acord, unul de tip preventiv, pe care România îl are cu creditorii săi externi a ajuns într-un punct delicat. A treia evaluare a acordului a fost amânată, pe fondul insistenţei Guvernului de la Bucureşti de a aplica o reducere a CAS pentru angaj
Florentin Căpitănescu, 13.06.2014, 12:58
După o vizită de 10 zile la Bucuresti, în care interlocutori i-au fost cei mai înalţi demnitari ori reprezentanţi ai mediului de afaceri, delegaţia finanţatorilor externi, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, a anunţat că a treia evaluare a prezentului acord cu Romania a fost amânată. Pentru noiembrie, a precizat misiunea, confirmată şi de premierul Victor Ponta, cel care a dat detalii despre consecinţele amânării evaluării prezentului acord, unul de tip preventiv, în valoare de patru miliarde de euro.
Victor Ponta: Acordul nu se întrerupe, nu se reziliază în vreun fel sau altul, nu se denunţă. Avem acest acord şi asta înseamnă că, dacă vom avea cumva nevoie – sigur, nu e cazul – să accesăm creditele care sunt puse la dispoziţia României, cu siguranţă avem în continuare acces la acel top up de 10% ca şi cofinanţare pentru fondurile europene. De asemenea, liniile de credit deschise de Banca Mondială pentru programele de sănătate, de educaţie sunt valabile şi funcţionale. Şi, din acest punct de vedere, cred că încrederea pe care România şi-a câştigat-o atât în faţa instituţiilor financiare internaţionale, cât şi a pieţelor financiare private este un bun câştigat pe care trebuie să-l păstrăm”.
Disensiunile părţilor s-au născut în jurul manierei în care trebuie aplicată ceea ce finanţiştii numesc relaxare fiscală, altiminteri, cerută, de multă vreme şi cu mulţi decibeli, de întreg mediul de afaceri. Principala măsură prin care Executivul de la Bucureşti vrea să reducă presiunea asupra clasei anteprenoriale este reducerea cu cinci procente a contribuţiilor asigurărilor sociale (CAS) pentru angajatori.
Anunţată, iniţial, pentru 1 iulie, măsura – a detaliat Ponta – va fi pusă în practică la 1 octombrie, fără a avea, însă, acceptul creditorilor internaţionali. De altfel, reducerea CAS, consideră analiştii economici, a fost mărul discordiei în negocierile cu FMI, care, de ani buni încoace, după ce criza a măturat economia autohtonă, a avut un cuvânt greu de spus în politicile financiaro-economice promovate de guvernele ce s-au succedat la Bucureşti. Pentru reducerea CAS, a mai spus Ponta, bugetul este suficient de generos, aşa că pierderile suferite la colectare nu vor fi acoperite de taxe ori impozite suplimentare. Victor Ponta: ”Nu mărim deficitul bugetar, nu creştem taxe sau impozite pentru a acoperi acest lucru”.
În timp ce, pentru guvern, scăderea CAS are un rol pivotal în pachetul de relaxare fiscală, Opoziţia acuză ceea ce numeşte oportunismul electoral al guvernului de stânga. Deoarece, constată preşedintele interimar al PNL, Klaus Iohannis, măsura va fi aplicată chiar în luna premergătoare alegerilor prezidenţiale, din noiembrie.
