România şi cotele obligatorii de refugiaţi
Deşi s-a opus cotelor fixe de refugiaţi, România îşi respectă obligaţiile ce decurg din calitatea de stat membru al UE. Asigurările sunt date de responsabili de la Bucureşti şi se reflectă în deciziile luate de decidenţii români.
Corina Cristea, 22.08.2017, 12:45
Conform mecanismelor de relocare a
refugiaţilor stabilite în 2015 de Comisia Europeană, România ar fi trebuit să
găzduiască până în acest an peste 4.000 de persoane ajunse din Africa şi Orientul
Mijlociu în Grecia şi Italia – ţările pe care presiunea este maximă.
Cifra
refugiaţilor care au ajuns în România în baza mecanismelor de colaborare
intracomunitare este, însă, mult mai mică. Astfel, în România au fost trimise
până în prezent 710 persoane care au statut de refugiat şi care ajunseseră prin
migraţie ilegală în cele două ţări amintite. Cei mai mulţi provin din Siria,
dar sunt şi refugiaţi din Irak, Eritreea sau Yemen. Numărul mai mic se
datorează, în principal, faptului că migranţii ilegali eligibili pentru mutarea
în altă ţară europeană sunt ceva mai puţin numeroşi decât estimase iniţial
Comisia Europeană. La momentul respectiv, România şi-a exprimat solidaritatea în problema privind refugiaţii, dar s-a opus aşa-numitelor cote obligatorii
şi a refuzat să le voteze, asemenea Ungariei, Cehiei şi Slovaciei.
Problema
migraţiei şi cea a refugiaţilor sunt două categorii distincte, a explicat şeful
diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu – primii sunt refugiaţi din
motive politice, din cauze de război, dar există şi o migraţie cu caracter
economic, mai ales din ţările cu regimuri eşuate, cu condiţii de viaţă foarte
grele. România şi-a exprimat solidaritatea, deşi am mers pe ideea că nu este
normal să avem cote fixe. În acelaşi timp, ne-am manifestat disponibilitatea de
a primi un anumit număr de refugiaţi, a adăugat ministrul, precizând că
România îşi va face datoria de stat membru al UE. Săptămâna trecută,
Bucureştiul s-a oferit să primească 1.942 de refugiaţi din Grecia şi Italia, iar
ministrul de externe a amintit, pe de altă parte, că România participă masiv la
operaţiunile din Marea Neagră pentru oprirea fluxului de refugiaţi şi salvarea
celor care se încumetă la asemenea acţiuni. Meleşcanu a mai arătat că
Bucureştiul are în lucru o iniţiativă privind trimiterea a 50 de jandarmi şi
poliţişti pentru pregătirea forţelor de securitate irakiene în lupta împotriva
grupării teroriste Stat Islamic. România şi-a asumat obligaţia de a contribui
cu 800 de mii de euro la coaliţia luptei împotriva statului islamic şi
ajutorarea victimelor populaţiei civile din aceste zone. Mai avem şi o
contribuţie de 340 de mii de euro destinată în primul rând celor din Siria,
oamenilor care suferă. Este, mai ales, un ajutor umanitar şi, de asemenea, vom
avea o contribuţie, nu am stabilit-o încă, la Fondul UE pentru ajutorarea
refugiaţilor din Siria care se află în Turcia la ora actuală, a explicat
ministrul de Externe.
