România şi criza imigranţilor
România urmează să primească mai mulţi solicitanţi de azil ajunşi în Italia şi Grecia prin Marea Mediterană, precum şi refugiaţi din afara UE.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 28.05.2015, 13:01
România ar urma să găzduiască în
următorii doi ani peste 2.300 de migranţi, într-un proiect european care
încearcă să asigure o redistribuire a zecilor de mii de solicitanţi de azil
care îşi riscă vieţile pentru a ajunge în UE. Planul Comisiei Europene este ca
statele membre să vină, astfel, în sprijinul acestora, dar şi al Italiei şi
Greciei, ţări care nu mai fac faţă valurilor succesive de refugiaţi din
Orientul Mijlociu şi Africa.
Comisia Europeana a facut acest demers
bazându-se pe mecanismul de urgenţă prevazut în Tratatele UE, dar şi din spirit
de solidaritate. Astfel, Executivul european a propus activarea în premieră a
articolului 78 din Tratatul de Funcţionare a UE, care prevede adoptarea de
măsuri provizorii atunci când unul sau mai multe state membre se confruntă cu
‘o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de cetăţeni ai unor
state terţe’. România ar urma să primească peste 1.700 de solicitanţi
de azil ajunşi în Italia şi Grecia prin Marea Mediterană, precum şi alţi
650 de refugiaţi din afara UE, după ce executivul comunitar le-a solicitat
statelor membre să reinstaleze, pe o perioadă de doi ani, 20 000 de persoane
din ţări terţe, care au nevoie de protecţie internaţională. Pentru fiecare
refugiat primit, Comisia Europeană va aloca 6.000 de euro pe persoană.
Comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos explică: Nu
propunem o fixare a unor cote, este un termen cu care nu suntem de acord şi nu
l-am folosit vreodată. Este vorba numai de solidaritate, dar este la
latitudinea fiecărui stat membru dacă le va acorda acestora statutul de
refugiat. El a precizat că această cotă de repartizare a refugiaţilor
către statele membre s-a făcut în
funcţie de patru criterii: produsul intern brut, totalul populaţiei, rata
şomajului şi numărul cererilor de azil înregistrate anterior de către ţara
respectivă.
Astfel, Germania, Franţa şi Spania ar urma să gestioneze cele mai
multe cereri de azil, Berlinului revenindu-i aproape 9.000 de refugiaţi. Cei
mai puţini vor merge în Cipru şi Slovenia. Planul întâmpină însă rezistenţă din
partea unor state membre, în frunte cu Franţa şi Ungaria. Propunerile Comisiei
mai au de parcurs un traseu complicat până a se concretiza. Pentru a intra în
vigoare, ele trebuie adoptate de Consiliul European cu majoritate calificată,
după consultarea prealabilă a Parlamentului European. Marea Britanie, Irlanda
şi Danemarca nu vor participa la vot întrucât dispun în baza tratatelor de
aderare de dreptul de a nu participa la anumite mecanisme.
Reamintim că,
potrivit Eurostat, în 2014, în România au primit azil 460 de sirieni, iar în
topul naţionalităţilor refugiaţilor care au devenit azilanţi se mai situează
irakienii – 120 de persoane şi afghanii – 70.
