România şi criza refugiaţilor
Trebuie găsite soluţii pentru rezolvarea problemelor în ţările de origine ale refugiaţilor sosiţi în Europa – spune ministrul român de externe.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 07.09.2015, 12:49
Refugiaţi în număr-record au sosit, la finele săptămânii trecute, în Germania – statul european la care visează cei mai mulţi din cei plecaţi în pribegie din ţările lor arabe sau nord-africane. După un periplu epuizant pe bătrânul continent, după ce, anterior, cei mai mulţi au traversat în bărci Mediterana, mii şi mii de persoane – cele mai multe din Siria – au fost întâmpinate în urale de localnici. Aceasta este solidaritatea internaţională!” – scanda un grup de nemţi la sosirea în ţara lor a refugiaţilor.
În contextul în care Europa, divizată în privinţa primirii acestor oameni, se confrună cu una din cele mai grave crize migratoare de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, Germania şi-a relaxat regulile de primire a refugiaţilor. S-a convenit asupra unor măsuri precum grăbirea procedurii de soluţionare a cererilor de azil şi facilitarea construcţiei de adăposturi pentru solicitanţii de azil. În plus, coaliţia cancelarului Angela Merkel a căzut de acord asupra unui pachet de 6 miliarde de euro pentru a răspunde acestei crize. Acordul prevede şi extinderea listei ţărilor considerate sigure, pentru a include Kosovo, Albania şi Muntenegru.
Scopul este de a accelera procedurile de extrădare a imigranţilor ilegali din sud-estul Europei, pentru ca autorităţile germane să se poată concentra asupra refugiaţilor din ţări răvăşite de război precum Siria, Irak şi Afganistan. Cea mai mare putere economică a Europei, Germania aşteaptă 800.000 de solicitanţi de azil în acest an, mai mult decât orice altă ţară din Uniunea Europeană. Cel puţin pentru moment, România a fost ocolită de valul de refugiaţi ce se îndreaptă spre vestul continentului.
Solidar cu ţările Uniunii, Bucureştiul a acceptat, încă din vară, să găzduiască circa 2 mii de refugiaţi, relocaţi din statele unde cererile de azil ar deveni împovărătoare. În paralel, potrivit ministrului de externe, Bogdan Aurescu, trebuie, între altele, găsite soluţii pentru contracararea cauzelor exodului: “Trebuie să găsim soluţii, în aşa fel încât să încercăm să rezolvăm problemele la originea lor, adică în ţările de origine ale acestor imigranţi. Trebuie să ne uităm, de asemenea, la diferenţele între ceea ce înseamnă refugiat în conformitate cu regulile din cadrul ONU şi imigrant economic. Discuţia despre cote nu este, în nici un caz, discuţia pe fondul problemei. În privinţa cifrelor care au fost vehiculate, vreau să precizez încă o dată că, în momentul acesta, nu există oficial un document care să fi fost transmis statelor membre din partea Comisiei Europene sau din partea altei instituţii europene care să aşeze pe masă o propunere de acest gen.”
Presa britanică, preluată de cea românească, informa, săptămâna trecută, că România ar urma să preia nu 2 mii, ci 7 mii de refugiaţi – informaţie dezminţită, la Bucureşti, la înalt nivel.
