România şi embargoul impus de Rusia
Deşi în mai mică măsură decât unii parteneri din Uniunea Europeană, România resimte deja efectele embargoului rusesc asupra produselor agro-alimentare din Vest.
Bogdan Matei, 25.08.2014, 12:52
Un război fără învingători – astfel se prefigurează, deja, contenciosul comercial, cu resorturi politice şi geopolitice, care opune Occidentul Rusiei. În urma anexării de către Moscova, în martie, în cea mai pură manieră stalinistă, a peninsulei ucrainene Crimeea, Uniunea Europeană şi Statele Unite au instituit sancţiuni economice împotriva ruşilor.
După ce a devenit evidentă şi implicarea acestora în rebeliunea secesionistă din estul ţării vecine, aceste sancţiuni s-au înăsprit. Iar Kremlinul a replicat, la începutul lui august, punând sub embargo importurile de produse agricole şi alimentare din Vest. Rezultatul e că galantarele şi tarabele din Rusia au rămas goale, iar europenii nu-şi mai pot vinde fructele şi legumele.
Potrivit comisarului european pentru Agricultură, românul Dacian Cioloş, dintre ţările membre ale Uniunii, cele mai afectate sunt Polonia, ale cărei exporturi pe piaţa rusă atingeau 800 de milioane de euro pe an, Germania, cu aproape 600 de milioane, Olanda, cu mai mult de jumătate de miliard, şi ţările baltice – Lituania, în primul rând -, cu câteva sute de milioane.
Dintotdeauna reticentă în a-şi lega economia de o Rusie care a transformat relaţiile comerciale într-un instrument al ambiţiilor sale expansioniste, România suferă mai puţin de pe urma embargoului. Impactul acestuia este, pentru producătorii români, mai degrabă unul indirect şi se datorează dezechilibrelor create pe pieţele altor ţări din UE. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat ca vânzările pe piaţa rusă depăşesc cu puţin 40 de milioane de euro, adică sub 2,3% din exporturile agro-alimentare ale României. Până în prezent, sectorul agricol din România a estimat pierderi de doar zece milioane de euro, a mai spus Constantin.
Temerea sa e, însă, aceea că piaţa românească ar putea fi invadată de legume şi fructe destinate iniţial Rusiei, iar producătorii români s-ar confrunta astfel cu o concurenţă pe care o numeşte agresivă. Într-un interviu pentru Radio România Internaţional, comisarul Cioloş afirmă că parte din producţia autohtonă ar putea să fie distribuită gratuit, iar pierderile compensate ulterior din fonduri europene. Bruxellesul a decis deja să aloce 125 de milioane de euro pentru a menţine ceea ce Cioloş numeşte echilibrul pe piaţă al ofertei, al preţurilor şi deci al veniturilor agricultorilor.
El a precizat că toţi cultivatorii de legume şi fructe care mai pot exporta în Rusia sunt eligibili pentru măsurile de sprijin, fie că fac parte sau nu dintr-o organizaţie a producătorilor. La Bucureşti, ministrul Constantin crede, însă, că suma aprobată de Comisia Europeană nu e suficientă şi că decidenţii comunitari trebuie să ia în calcul şi alte măsuri de sprijin.
