România şi flancul estic al NATO
Mobilitatea în caz de urgenţă este parte a strategiei de apărare a NATO şi, cu siguranţă, România este una dintre zonele-cheie în care vrem să ne asigurăm că avem capabilităţi puternice.
Corina Cristea, 08.11.2017, 12:45
Membră a NATO din 2004, România este
puternic implicată în procesul de menţinere a stabilităţii. Militari români
acţionează în teatre de operaţiuni alături de camarazi din alte ţări ale
Alianţei Nord-Atlantice, participă intens la exerciţii internaţionale de
coordonare pentru diferite situaţii, iar, din acest an, Bucureştiul a alocat 2
procente din PIB pentru Apărare. În acelaşi timp, Armata română îşi continuă
procesul de înzestrare prin achiziţionarea de avioane de luptă F16.
Totodată, Bucureştiul
a decis să mai facă un pas important – să cumpere sisteme de apărare Patriot. Considerat cel mai avansat sistem de apărare antiaeriană din
lume, Patriot este printre puţinele care au fost testate în condiţii reale de
luptă. Este dotat cu rachete de ultimă generaţie construite, în special,
împotriva celor balistice. Fiecare are o greutate de 350 de kilograme, poate să
se deplaseze cu o viteză de 5000 de kilometri pe oră, are o rază de acţiune de
20 de kilometri şi poate să atingă o altitudine de 24 de mii de metri. Patriot
este dotat şi cu un radar complex care poate să detecteze în timp record o
rachetă trasă de inamic şi să reacţioneze la ameninţare în doar câteva secunde.
Pentru această achiziţie, Ministerul Apărării de la Bucureşti a decis să aloce
o sumă deloc de neglijat – 3,9 miliarde de euro, sumă care se justifică ţinând
cont că în prezent, pentru apărăre antiaeriană, armata română se bazează pe
rachetele americane şi sovietice care datează din perioada războiului din
Vietnam. Prin toate aceste demersuri, România îşi consolidează poziţia de
vector de stabilitate în regiune, devenind în acelaşi timp un partener tot mai
puternic în Alianţă.
Din
postura de ţară membră a NATO şi datorită poziţiei sale geostrategice, România
are un rol extrem de important pentru descurajarea şi apărarea întregului flanc
estic al Alianţei, cu atât mai mult datorită poziţionării sale lângă Ucraina, a
punctat, marţi, ambasadorul american la NATO, d-na Kay Bailey Hutchinson,
înaintea reuniunii miniştrilor Apărării din Alianţă, în desfăşurare în aceste
zile la Bruxelles. Ambasadorul a răspuns la o întrebare adresată de Radio România
şi a afirmat că pe agenda NATO, în general, dar şi pe cea a reuniunii de la
Bruxelles figurează ca prioritate îmbunătăţirea mobilităţii trupelor Alianţei
pe teritoriul Europei, pentru ca ele să ajungă rapid la oricare dintre aliaţii
care au nevoie de întăriri.
Tema reprezintă o prioritate şi în cadrul
parteneriatului NATO – UE, care presupune mai multă cooperare nu numai
individual cu ţări membre, ci şi cu Uniunea ca întreg, pentru a înlătura
obstacolele presupuse de controale vamale, de infrastructura insuficientă sau
barierele birocratice.
