România şi Republica Moldova
Frecvent calificată drept premianta grupului de republici ex-sovietice care tind spre orbita occidentală, Republica Moldova nu-şi mai ascunde dorinţa ca performanţele să-i fie recunoscute inclusiv printr-o reformare.
Bogdan Matei, 05.03.2015, 12:38
Brevetate acum un deceniu de Uniunea Europeană, pentru a apropia de standardele sale – democraţie, stat de drept, prosperitate economică – fostele colonii ale Moscovei, Politica de Vecinătate şi a Parteneriatului Estic includ şase state care, departe de a fi un monolit, se diferenţiază flagrant. Cvasidictatura lui Aleksandr Lukaşenko din Belarus sau docilitatea Armeniei faţă de Rusia, dorinţa Azerbaidjanului de a rămâne în termeni la fel de buni şi cu Bruxellesul, şi cu Moscova şi, pe de altă parte, acordurile de asociere şi liber schimb încheiate anul trecut cu UE de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia impun, deja, abordări specifice pentru fiecare dintre aceste state.
După întrevederea de miercuri, de la Bucureşti, cu omologul său din statul vecin, Natalia Gherman, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a întărit că, prin reformele întreprinse după 2009 de actuala administraţie pro-occidentală, Republica Moldova este cel mai performant stat din Parteneriatul Estic şi a anunţat: Lucrăm la o nouă abordare în ceea ce priveşte Politica de Vecinătate şi, în cadrul acesteia, şi la o modernizare a Parteneriatului Estic, în aşa fel încât principiile diferenţierii în relaţia, inclusiv financiară, cu statele din Parteneriatul Estic să fie păstrate şi în acelaşi timp să găsim noi criterii de eficienţă pentru Politica de Vecinătate şi pentru Parteneriatul Estic.
Conştientă că instalarea noului guvern pro-occidental de la Chişinău cu voturile, decisive, ale deputaţilor comunişti, tradiţional filoruşi, a provocat nelinişte şi iritare în Occident, d-na Gherman a dat asigurări că toate partidele de la Chişinău doresc combaterea corupţiei şi reformarea justiţiei conform criteriilor europene: În premieră, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a votat pentru un program de guvernare care foarte clar stipulează importanţa depunerii cererii de obţinere a statutului de ţară candidat la aderare la UE de către Republica Moldova şi foarte clar stipulează obiectivul lansării negocierilor.
În timp ce, la Bucureşti, ministrul Aurescu reitera decizia României de a rămâne cel mai energic şi consecvent avocat al integrării europene a Chişinăului, la Bruxelles, Comisia Europeană lansa, tot miercuri, o consultare publică referitoare la revizuirea politicii de vecinătate.
Uniunea Europeană are o nevoie disperată de instrumente noi, mai bune şi mai eficiente – a recunoscut înaltul reprezentant pentru afaceri externe, Federica Mogherini. Ea a mai spus că Occidentul trebuie să-şi folosească întregul potenţial al relaţiilor bilaterale pentru a avea impact în regiune. Sunt provocări comune, cărora trebuie să le răspundem: securitatea, migraţia, protejarea drepturilor fundamentale, apărarea democraţiei, securitatea energetică, economia şi comerţul – a conchis şefa diplomaţiei comunitare.
