România şi scutul antirachetă
Sistemul împotriva rachetelor balistice este exclusiv defensiv – a dat, din nou, asigurări, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 25.03.2015, 13:04
Sistemul împotriva rachetelor balistice, care va include elemente terestre staţionate în România şi Polonia şi instalaţii navale este exclusiv defensiv, iar utilizarea sa, în conformitate cu Carta ONU şi dreptul internaţional, are drept scop legitima apărare. Precizările au fost făcute, la Londra, de ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, care a subliniat şi că dezvoltarea capacităţilor Alianţei Nord-Atlantice de apărare împotriva rachetelor balistice este o contribuţie substanţială la consolidarea legăturii transatlantice. În acest context, orice ameninţare cu folosirea forţei ca urmare a dezvoltării acestui proiect strict defensiv este inacceptabilă şi este contrară principiului fundamental al interzicerii folosirii forţei sau ameninţării cu forţa – normă imperativă a dreptului internaţional.
Nu mai departe de sâmbăta trecută, ambasadorul rus în Danemarca, Mihail Vanin, declara, într-un articol apărut în presa de la Copenhaga, că Moscova va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice şi a ameninţat că navele militare daneze riscă să fie atacate cu rachete nucleare, dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă, aşa cum intenţionează să o facă.
Recenta ameninţare a Rusiei nu este singulară. Însuşi comandantul forţelor aliate din Europa, generalul american Philip Breedlove, recunoştea că, atunci când a devenit parte a scutului antirachetă al NATO, România a fost supusă unor presiuni foarte mari. La fel s-a întâmplat cu Polonia sau orice altă ţară care va dori să se alăture proiectului defensiv, pe care oficialii ruşi l-au inclus printre ameninţările la adresa securităţii ţării lor. Nicio asigurare venită din partea nord-atlanticilor – că sistemul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei – nu a putut îndepărta temerile Moscovei. Or, potrivit ministrului Bogdan Aurescu, scutul antirachetă nu încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF ), aşa cum susţine aceasta.
Amplasarea unor elemente în România aduce, dimpotrivă, un plus de stabilitate, creează oportunităţi de cooperare cu state terţe şi contribuie la îndeplinirea dezideratului de asigurare a păcii în Europa. De altfel, proiectul strategic româno-american de amplasare la baza militară Deveselu, din sudul României, de elemente ale scutului reflectă angajamentul Statelor Unite pentru securitatea europeană.
Anul 2015 este important: datorită cooperării şi coordonării strânse româno-americane, baza militară care va găzdui elementele scutului antirachetă ar urma să devină operaţională. Acolo se vor afla mai multe interceptoare de rachete balistice şi un sistem de radar pentru detectarea ameninţărilor balistice.
