România, UE şi NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a participat la reuniunea informală a miniştrilor Apărării din ţările membre ale UE care a avut loc la București. El a discutat și cu președintele român, Klaus Iohannis.
Mihai Pelin, 01.02.2019, 11:40
Miniştrii apărării din statele
membre ale Uniunii Europene s-au reunit la București pentru a analiza
perspectivele punerii în practică a Strategiei globale a UE pentru politica externă
şi de securitate comună. Evenimentul a fost organizat de preşedinţia română a
Consiliului Uniunii. Eforturile pentru consolidarea parteneriatului strategic
dintre UE şi Alianţa Nord-Atlantică au fost în atenţia miniştrilor apărării din
statele membre. Pe de altă parte, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri
externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, i-a îndemnat pe aceștia
să finalizeze un acord, în următoarele săptămâni, care să permită continuarea
operaţiunii SOPHIA în Marea Mediterană, pentru contracararea
traficului de fiinţe umane. Invitat special al reuniunii a fost secretarul
general al NATO, Jens Stoltenberg, care a avut o întrevedere cu preşedintele
Klaus Iohanis. Șeful statului român a subliniat că apărarea pe flancul estic şi
în zona Mării Negre rămâne o prioritate şi a precizat că în relaţia NATO-UE
este nevoie de o cooperare strânsă. Pe de altă parte, el a anunţat că România
va continua să-şi îndeplinească toate responsabilităţile asumate faţă de NATO.
Klaus Iohannis În această perioadă, cea mai discutată
este ceea ce se numeşte burden sharing, adică cheltuielile alocate
pentru apărare. România s-a angajat pentru 2% şi ne ţinem de această
promisiune. O bună parte din aceşti bani merge, după cum am stabilit în CSAT,
în modernizarea Armatei şi acest lucru a fost văzut ca un exemplu pozitiv în
NATO. Jens Stoltenberg a salutat creşterea cheltuielilor Bucureștiului
pentru dotarea Armatei şi a precizat că aceste contribuţii fac Alianţa mai
puternică şi România mai sigură. Secretarul general al NATO a amintit de
prezenţa militarilor români în Afganistan, care acţionează pentru stabilitatea
acestei ţări. El a făcut referire şi la eforturile europene în domeniul
apărării.
Jens Stoltenberg Eu mă bucur foarte mult de eforturile de
apărare ale UE, pentru că acestea ajută la dezvoltarea de noi capacităţi
militare şi rezolvă o parte din fragmentarea industriei de apărare europene şi,
de asemenea, îmbunătăţesc cheltuielile pentru apărare. Uniunea Europeană şi
NATO colaborează mai strâns acum decât în orice alt moment din trecut. În
acelaşi timp, este important de reţinut că eforturile UE pentru apărare sunt
complementare şi nu concurente cu ale NATO. El a subliniat ca UE nu se
poate substitui NATO, care rămâne piatra unghiulară a securităţii europene. Jens
Stoltenberg a adăugat că, după Brexit, 80% din cheltuielile militare ale
Alianţei vor proveni din ţări non-UE, iar trei din cele patru grupuri de luptă
din Europa vor fi conduse de state care nu fac parte din Uniune.
