Românii şi războiul din estul Ucrainei

În martie se împlineşte, deja, un an de la declanşarea, în Ucraina, a ceea ce analiştii califică drept cea mai grava criză de securitate din Europa post-Război Rece.

Bogdan Matei, 04.02.2015, 13:38

Anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea, din sud, precum şi alimentarea, financiară, logistică, politică şi militară, a rebeliunii secesioniste pro-ruse din regiunile estice au fost condamnate, fără echivoc, de toţi oficialii de la Bucureşti. Comisiile de specialitate şi plenul Parlamentului, actualul preşedinte, Klaus Iohannis, predecesorul său, Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, şefii de anul trecut ai diplomaţiei române, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, ca şi titularul de azi al portofoliului, Bogdan Aurescu, au calificat, la unison, acţiunile Rusiei drept agresiune şi au pledat pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Ca membru al Uniunii Europene şi NATO, ca partener strategic al Statelor Unite, România s-a raliat fără ezitări tuturor sancţiunilor economice şi politice instituite de Bruxelles şi Washington contra Moscovei. Instalat la începutul lui 2014, noul regim pro-occidental de la Kiev a beneficiat de susţinere consecventă din partea României. Ucraineni răniţi în represiunea sângeroasă declanşată de fostul preşedinte pro-rus Vikor Ianukovici au fost trataţi în spitale din Bucureşti.

În cadrul Alianţei Nord-Atlantice, România şi-a asumat asigurarea securitatăţii cibernetice a Ucrainei. Preocuparea constantă a românilor faţă de criza ucraineană are două resorturi principale. Pe de o parte, Ucraina e cel mai mare, teritorial şi demografic, dintre vecinii României, cu care împarte sute de kilometri de frontieră comună. Pe de alta, are aproape o jumătate de milion de cetăţeni de etnie română, majoritatea concentraţi de-a lungul acestei frontiere.

Anexate, în 1940, de Stalin, în urma unui ultimatum, o parte a teritoriilor româneşti răsăritene – nordul Bucovinei, nordul şi sudul Basarabiei, ţinutul Herţa, Insula Şerpilor – au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor al fostei Uniuni Sovietice. Fără niciun mobil revizionist, interesul Bucureştiului faţă de situaţia de acolo se referă exclusiv la respectarea drepturilor comunităţii româneşti. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a comunicat, din nou, ambasadorului Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, dorinţa ca mobilizarea parţială, desfăşurată în contextul conflictului din estul Ucrainei, să nu aibă un caracter selectiv şi să evite abordări discriminatorii, pe considerente de ordin etnic.

Declaraţiile survin după informaţiile potrivit cărora, pentru a opri fuga de mobilizare, autorităţile ucrainene au decis să impună restricţii de călătorie în străinătate pentru toţi bărbaţii încorporabili. România, a precizat Aurescu, urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces şi este în contact permanent, prin intermediul consulatelor generale de la Cernăuţi şi Odessa şi al Ambasadei de la Kiev, cu reprezentanţi ai etnicilor români, dar şi cu cei ai autorităţilor ucrainene, civile şi militare. Cetăţeni loiali ai statului ucrainean, etnicii români nu vor să devină carne de tun într-un război care nu e al lor.