Sărbătorile de iarnă la români

Peste 100 de mii români au preferat să meargă de Revelion în staţiuni turistice autohtone. Numărul lor este în creştere cu 15% faţă de anul anterior.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 06.01.2014, 12:41

Botezul Domnului, de pe 6 ianuarie, care rememorează ziua în care Iisus Hristos a fost botezat în apa Iordanului, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, de pe 7, marchează sfârşitul sărbătorilor religioase dedicate Naşterii Mântuitorului şi, în general, al celor de iarnă. Ca de fiecare dată, românii din România, precum şi cei care trăiesc şi muncesc pe alte meleaguri, dar care au revenit pentru câteva zile în ţară, au petrecut sărbătorile în familie şi cu prietenii, fie acasă, fie alegând diverse destinaţii turistice. Cum bilanţurile în astfel de ocazii nu se lasă aşteptate, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turism, peste 100 de mii români au preferat să meargă de Revelion în staţiuni turistice autohtone. Numărul lor este în creştere cu 15% faţă de anul anterior.

La fel şi banii cheltuiţi cu această ocazie – 95 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 21 de milioane de euro. Au fost preferate, în principal, staţiunile montane, urmate de pensiunile rurale şi de staţiunile balneare. La munte, însă, vremea extrem de clementă pentru o astfel de perioadă a anului le-a cam stricat planurile iubitorilor sporturilor albe. Puţine au fost pârtiile pe care doritorii au putut să schieze sau să se dea cu sania! Au găsit, totuşi, distracţii alternative, precum zborul cu parapanta şi cursele cu bicicleta pe teren accidentat.

Extrem de căutate şi ele, pensiunile rurale din întreaga ţară au atras, de Crăciun şi Anul Nou zeci de mii de turişti, gradul de ocupare fiind cu 10 procente mai mare decât cel de acum un an. De ce sunt pensiunile din ce în ce mai apreciate? Pentru că, în ultimii ani, se observă tendinţa românilor de a alege zone liniştite, situate în mijlocul naturii. Ei vor tradiţii şi gastronomie autentică. Pensiunile rurale au fost căutate şi de turişti străini, cei mai mulţi din ţările vecine – Ungaria, Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, dar şi din Franţa, Israel şi Marea Britanie. Cât despre românii care au optat pentru destinaţii peste hotare, şi numărul lor a fost în creştere, ei plătind pentru servicii turistice în principal în Austria, Bulgaria, Grecia şi Turcia.

Dintre cei care au preferat să nu se desprindă prea mult de casă, de Revelion, mulţi au continuat tradiţia petrecerilor în aer liber şi au ieşit în stradă, primăriile din Bucureşti şi din majoritatea oraşelor mari din România pregătind concerte susţinute de cei mai cunoscuţi artişti ai momentului, spectacole de datini şi obiceiuri de iarnă şi focuri de artificii.

Dacă, însă, pentru majoritatea românilor, sărbătorile religioase de iarnă iau sfârşit, pentru alţii ele de abia acum încep. Peste un milion de adepţi ai ortodoxiei pe stil vechi – ale căror sărbători sunt decalate cu 13 zile faţă de cele ale majorităţii creştinilor – serbează, pe 7 ianuarie, Crăciunul. E vorba de etnici ucraineni, ruşi, armeni, sârbi, dar şi de români.