Schengen-Austria nu se mai opune
Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 10.12.2024, 11:44
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, anunţă că ţara sa nu se va mai opune primirii României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre. O decizie va fi luată, săptămâna aceasta, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor europeni de interne şi de justiţie, unde, pentru a putea fi adoptată, are nevoie de unanimitate de voturi din partea statelor membre ale UE. Austria s-a opus extinderii Schengen în urmă cu doi ani, în ciuda recomandării Comisiei Europene (CE), deoarece a considerat că frontiera externă a UE nu este bine protejată în România şi Bulgaria împotriva imigraţiei ilegale. Gerhard Karner a explicat că cererile Austriei privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare a refugiaţilor în ţara sa.
Această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc dacă nu ne-am fi opus până acum – a ţinut să precizeze oficialul de la Viena. Am avut anul trecut 70.000 de interceptări numai până în octombrie şi doar 4.000 în aceeaşi perioadă din acest an – a mai spus Karner, dar nu este deloc sigur că migranţi ilegali ajungeau în Austria prin România. În decembrie 2023, Consiliul UE a decis să admită în spațiul de liberă circulație Bulgaria şi România, membre ale UE din 2007. Cele două țări au aderat însă parţial la Acordul Schengen în martie 2024, controalele paşapoartelor din zona Schengen fiind desfiinţate pentru cei care traversează graniţa pe calea aerului şi pe mare.
Miniştrii de interne ai Austriei, României şi Bulgariei, precum şi preşedinţia Ungariei în cadrul Consiliului UE, au convenit, recent, asupra unui nou pachet de măsuri de securitate la frontieră. Potrivit documentului semnat la Budapesta, chiar şi după aderarea terestră, va exista o perioadă de tranziție, de 6 luni, de controale la frontiera României cu Ungaria și cu Bulgaria, fiind o condiție impusă de Austria. La frontiera bulgaro- greacă ele însă vor dispărea. România a trecut prin mai multe rapoarte de evaluare Schengen înainte de 2011, primul termen asumat pentru intrarea în acest spațiu. Ulterior, de-a lungul anilor, țări precum Franța, Germania, Belgia, Suedia, Finlanda, Olanda sau Austria s-au opus aderării României invocând problemele legate de corupție, crima organizată, reformele judiciare și migrație.
În mai 2022, CE relua recomandarea ca Bulgaria, România și Croația să fie admise în spaţiul Schengen. Ultima, membră a UE din 2013, a aderat, la 1 ianuarie 2023, atât la spațiul de liberă circulație cât și la zona euro, în timp ce România și Bulgaria au mai așteptat. În octombrie 2024, Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție – a patra de acest fel din 2011 încoace – prin care cerea admiterea imediată a Bulgariei și României. Schengen este cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. În prezent, acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane și include 27 de țări.
