Schengen terestru – un obiectiv fezabil
Din 31 martie, România intră în Schengen cu frontierele aeriene şi martime, dar mai are de aşteptat cel puţin până la finele acesui an pentru integrarea deplină.
Sorin Iordan, 25.03.2024, 12:13
La sfârşitul acestei săptămâni, România va intra în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Aceasta este însă doar primul pas înspre integrarea completă în spaţiul european de liberă circulaţie, obiectiv fezabil până la sfârşitul anului, potrivit ministrului român de interne Cătălin Predoiu. El a spus că partea română a încheiat deja pregătirile tehnice pentru momentul 31 martie şi că, în ciuda blocajului Austriei, relaţia cu omologul său austriac Gerhard Karner este foarte bună.
Cătălin Predoiu: „Avem permanent contact cu Ministerul Afacerilor Interne din Austria. Am avut personal discuţii cu ministrul Karner îndelung în acest an, de trei ori până acum, cea mai recentă a fost săptămâna trecută, la Viena. Relaţia este foarte bună, cooperăm foarte bine; protecţia frontierelor, combaterea migraţie ilegale, combaterea criminalităţii transfrontaliere. Am propus ministrului Karner să extindem colaborarea noastră dincolo de subiectul Schengen şi să avem o platformă de cooperare poliţienească internaţională foarte solidă cu Austria. Ne interesează foarte mult combaterea traficului de droguri şi a traficului de persoane.”
După 31 martie, românii care vor călătorii pe cale aeriană înspre state Schangen, adică 70% dintre cei care folosesc avionul pentru deplasări în străinătate, nu vor mai trebui să se oprească la filtrele de control din cele 17 aeroporturi din România pentru a le fi verificate documentele. Cu toate acestea, poliţiştii vor rămâne în incinta aeroporturilor şi vor efectua controale aleatorii, a spus şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Cornel-Laurian Stoica. Acesta a explicat că astfel de verificări vor avea loc în baza unei analize de risc sau a unei suspiciuni rezonabile.
Cornel-Laurian Stoica: „Într-un astfel de caz, poliţistul va putea face demersuri pentru a stabili identitatea persoanei şi verificări în bazele de date operative. Poliţiştii vor avea în dotare dispozitive mobile de control cu care vor efectua aceste verificări. Dacă suspiciunile se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria şi se vor aplica măsurile legale.”
Conform Comisiei şi Parlamentului European, România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen, de altfel singurele necesare pentru a primi undă verde. Decizia Austriei de a bloca încă accesul şi cu graniţele terestre, care sunt şi cele mai aglomerate, este considerată un demers politic fără fundament, în condiţiile în care argumentul conform căruia România s-ar afla pe ruta migraţiei ilegale spre vestul Europei este invalidat de cifre.
Menţinerea României la uşa Schengen are însă efecte negative semnificative din punct de vedere economic. Administraţia de la Bucureşti a arătat că prejudiciul provocat se ridică la cel puțin 2% din produsul intern brut, iar un fost ministru român al economiei estima că ţara pierde anual 10 miliarde de euro.
