Şomaj în scădere, în România
Rata şomajului în România a fost, la sfârşitul anului trecut, de mai puţin de trei procente.
Bogdan Matei, 30.01.2024, 11:58
Piața
românească a muncii e un ghem de contradicții și paradoxuri. După admiterea
țării în Uniunea Europeană, patru-cinci milioane de români au ales să se mute
pentru un trai mai bun, în general, în țări din vestul continentului. Deși, de
câțiva ani, primesc salarii comparabile cu cele din Occident, mulți medici
continuă să plece. Pe șantierele din Franța sau Italia sunt echipe întregi de
zidari români. În multe spălătorii auto din Germania se vorbește românește.
Între timp, în țară a devenit o aventură să găsești un mecanic auto, un
instalator sau un electrician priceput. Orășeni cu case de vacanță la țară se
plâng că nu mai sunt oameni dispuși, contra cost, să le cosească iarba sau să
le repare gardul.
Deficitul de forță de muncă e cel mai acut resimțit, se pare,
în sectorul HORECA și a fost parțial compensat cu oameni veniți din Asia: cameriste
din China, chelneri din India, patiseri nepalezi, pakistanezi pe biciclete sau
scutere care livrează mâncare la domiciliu.
Săptămâna trecută, președintele
Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, declara că în țară
sunt peste două mii de cetățeni vietnamezi angajați cu acte în regulă și le
cerea guvernelor de la București și Hanoi să garanteze continuitatea acestui
flux de forță de muncă.
În aceste condiții, spun experții, era inevitabil ca
numărul românilor fără serviciu să fie în continuă scădere. Rata şomajului
înregistrat la nivel naţional a fost, la finele anului trecut, de 2,93%, în
scădere cu 0,12 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă din 2022, conform
datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
(ANOFM). Prin comparație, în Ungaria vecină, rata șomajului a fost cu exact un
procent mai mare, de 4,2. Numărul total al şomerilor din România era, în
decembrie 2023, de 235.636 de persoane.
Statisticile confirmă perpetuarea
disparităților în fucție de sex, vârstă, mediu de rezidență sau studii.
Potrivit sursei citate, 67.886 de şomeri proveneau din mediul urban şi 167.750
din mediul rural. Numărul şomerilor femei era, la 31 decembrie, de 112.532, iar
al şomerilor bărbaţi de 123.104. Majoritatea şomerilor se încadrează în
intervalul de vârstă 40 – 49 de ani, urmați de cei de peste 55. Cele două
categorii însumează peste o sută de mii de oameni. La polul opus se aflau persoanele
între 25 – 29 de ani – mai puțin de 15 mii.
În ceea ce priveşte structura
şomajului în funcţie de nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu
nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul înregistrat de
autorități, circa 29%. Șomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă
aproape o treime, iar cei cu studii universitare au o pondere de numai 4,55
procente.
