Sprijin pentru sectorul economic
După ultima ședință de Guvern, executivul anunță noi măsuri de sprijin pentru economia românească.
Daniela Budu, 03.04.2020, 12:17
Guvernul de la
București a adoptat, joi, o ordonanţă de urgenţă care vine în ajutorul
companiilor aflate în dificultate în această perioadă. Actul normativ prevede
două scheme de ajutor pentru întreprinderile mici și mijlocii privind
asigurarea capitalului de lucru sau a celui pentru investiţii. Guvernul pune la
dispoziţia IMM-urilor 15 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro).
Au fost
adoptate şi normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei de urgenţă care
suspendă plata ratelor bancare pentru români în contextul crizei
economice generate de pandemia COVID-19. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu
susține că România are cele mai bune condiţii dintre toate ţările care au luat
decizia amânării ratelor. Potrivit oficialului, impactul acestei decizii asupra
Produsului Intern Brut este estimat la 3%.
La rândul său, premierul Ludovic Orban a vorbit despre
impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei, care deja ar fi ajuns la
30%, ceea ce înseamnă că între 800.000 şi 1 milion de persoane se vor afla în
şomaj tehnic. Şeful guvernului a menţionat că nu este adeptul unor măsuri de
austeritate şi nici de plafonare a preţurilor.
Ludovic Orban: Peste
30% din economie este afectată, existând un risc clar de reducere a creşterii
economice, a veniturilor la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale,
inclusiv la bugetul de şomaj. Măsurile de austeritate nu numai că nu au oferit
o soluţie la ultima criză, ci dimpotrivă, au întârziat revenirea economică şi
poate chiar au mărit dimensiunea crizei. Trebuie menţinută o putere de
cumpărare a populaţiei, să existe o cerere care să fie asigurată.
Printre măsurile ce ar trebui luate în contextul pandemiei de COVID-19,
preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, amintește de renunţarea la
cheltuieli ce pot fi amânate, absorbţia la maximum a fondurilor UE, precum şi utilizarea
de împrumuturi pe termen lung de la instituții financiare internaționale, care
să sprijine investiţiile și activitatea economică.
Într-un articol, Daniel
Dăianu arată că mărirea deficitului
bugetar trebuie să fie strict legată de lupta contra COVID-19, şomaj şi sprijin
pentru unele activităţi economice. El precizează că Banca Centrală poate ajuta
ungerea circuitelor financiare interne şi poate relaxa condiţiile monetare
(prin rata de politică monetară şi gestionarea lichidităţii), dar nu poate
injecta lichidităţi. Acesta afirmă că după ce va trece pandemia, trebuie
gândită o strategie care să mărească robusteţea economiei, să îi asigure
rădăcini interne trainice în sectoare de bază, în industrie şi agricultură,
‘care să formeze un buget public robust, cu venituri fiscale adecvate, care să
asigure bunuri publice esenţiale, să permită o finanţare corespunzătoare a
sănătăţii şi educaţiei’.
