Statistica întunecată a traficului de persoane
Comisia Europeană urmează să publice la sfârşitul anului noua strategie europeană împotriva traficului de persoane. Romania şi Spania cooperează în acest domeniu, afirmă ambasadorul României la Madrid, Gabriela Dancău.
Mihai Pelin, 18.10.2016, 12:20
În 2007, ca urmare a recomandării Parlamentului European, precum şi a propunerii înaintate de Comisia Europeană, data de 18 octombrie a fost desemnată “Zi Europeană de luptă împotriva traficului de persoane”. Demersul a fost considerat un pas important în contextul asumării de către Executivul european, pe termen lung, a angajamentului de a preveni şi combate acest fenomen îngrijorător.
În UE, 16.000 de femei sunt victime ale traficului de persoane, iar România ocupă locul întâi într-un top al ţărilor unde este semnalat acest fenomen. 15% dintre victime sunt minore, iar reţelele de traficanţi acţionează în state de pe întreg continentul. Mulţi dintre cei exploataţi sunt români care ajung în Spania, iar autorităţile din ambele state încearcă să reducă fenomenul. Potrivit statiscilor, 34% din victimele traficului de persoane cu scopul exploatării sexuale provin din România.
Traficul de persoane reprezintă o mare responsabilitate pentru autorităţi, iar Spania şi România au o cooperare strânsă în domeniu – confirmă şi ambasadorul României la Madrid, Gabriela Dancău. Aceasta crede că fenomenul trebuie combătut la sursă, adică în localităţile de provenienţă.
Gabriela Dancău: “Avem o cooperare extrem de dinamică la nivel judiciar între România şi Spania. La nivel poliţienesc există instrumente de lucru care funcţionează foarte bine, sunt reţele destructurate prin această colaborare între autorităţile noastre. Dacă ne referim acum strict la ceea ce înseamnă traficul de persoane, este clar că problemele sunt undeva la sursă şi va trebui să găsim metodele necesare pentru a împiedica acest trafic de persoane înspre alte ţări, normal, prin îmbunătăţirea condiţiilor economice din zonele de provenienţă.”
Traficul de persoane reprezintă o infracţiune cu multiple faţete şi o afacere ilegală care subminează statul de drept şi creează instabilitate şi insecuritate. De-a lungul ultimelor decenii, a devenit a treia mare formă de criminalitate transfrontalieră şi o principală sursă de venit pentru organizaţiile criminale la nivel internaţional, care obţin miliarde de euro anual.
Deşi această formă de încălcare masivă a drepturilor omului a fost recunoscută şi condamnată de comunitatea internaţională, autorităţile naţionale continuă să elaboreze politici care nu răspund dinamicii fenomenului mondial, mai ales că multe guverne înţeleg greşit această problemă complexă şi implementează mecanisme ineficiente de combatere. Noua strategie în domeniu urmează să fie publicată, la sfârşitul anului, de către Comisia Europeană.
