Strategia de apărare a României
Obiectivele Strategiei vizează buna funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept, asigurarea eficienţei sistemelor naţionale de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză...
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 22.06.2015, 12:48
Discutată recent în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi
unul din subiectele abordate la consultările pe care preşedintele Klaus
Iohannis le-a avut cu partidele parlamentare, Strategia Naţională de Securitate
pentru perioada
2015 – 2019, elaborată şi prezentată de Administraţia Prezidenţială, va
reprezenta baza tuturor strategiilor sectoriale pentru instituţiile cu responsabilităţi
în domeniul apărării şi securităţii. Printre valorile şi principiile pe care se
bazează proiectul se numără statul de drept, demnitatatea umană, drepturile şi
libertăţile cetăţeneşti, separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi respectul
faţă de prevederile constituţionale.
Obiectivele Strategiei vizează buna
funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept, asigurarea eficienţei
sistemelor naţionale de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză,
consolidarea securităţii infrastructurilor energetice de transport şi
cibernetice, precum şi conturarea unui profil de ţară corespunzător nivelului
de ambiţie asumat la nivel politic. Alături de acestea, consolidarea prezenţei
României în NATO şi în UE, a Parteneriatului Strategic cu SUA, asigurarea
securităţii în regiunea Mării Negre şi aprofundarea cooperării cu statele
vecine şi cu cele din flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice sunt, de
asemenea, obiective care se regăsesc în noua Strategie Naţională de Securitate.
Consilierul prezidenţial, general Ion Oprişor, despre direcţiile de acţiune ale
acestui document: Vorbim de un concept de strategie
naţională extinsă. Mă refer la dimensiunea de ordine publică, dimensiunea
diplomatică, dimensiunea privind economia şi energia, activitatea de
informaţii, contrainformaţii şi de securitate, dimensiunea privind sănătatea,
demografia, cultura, starea socială a populaţiei.
Criticat din opozişie de
preşedintele Senatului, liberalul Călin Popescu Tăriceanu, potrivit căruia,
documentul amintit urmăreşte golirea de conţinut a activităţii Guvernului şi
instituirea republicii prezidenţiale, Stategia a primit deja avizul din partea
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi a comisiilor parlamentare de
specialitate, fiind prezentat recent de şeful statului şi Corpului Diplomatic
din statele membre ale NATO şi ale UE acreditat la Bucureşti.
Potrivit şeful
statului, acest document oferă viziunea unei Românii puternice în Europa şi în
lume, aceasta însemnând cel puţin trei lucruri: un stat care îşi apără
cetăţenii, oriunde s-ar afla ei, o ţară care îşi apără valorile, interesele,
simbolurile, dar şi bunurile naţionale şi resursele naturale, care ştie să-şi
protejeze patrimoniul, domeniile de excelenţă, care pune prioritate pe educaţie
şi pe sănătate şi, în al treilea rând, un stat care contribuie la menţinerea
securităţii colective alături de partenerii lui şi la promovarea democraţiei şi
libertăţii.
