Strategia naţională pentru energie
Folosirea resurselor proprii, reducerea importurilor şi investiţii masive în capacităţi de producţie, sunt elemente definitorii ale noii Strategii Energetice Naţionale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 22.11.2024, 11:30
Executivul de la Bucureşti a adoptat Strategia Energetică Naţională pe următorii 10 ani, până în 2035, cu perspectiva anului 2050. Este primul document programatic de acest fel trecut prin Guvern în ultimii 17 ani.
„Suntem într-un nou moment critic, în care ne confruntăm cu fluctuaţii majore ale pieţei, crize geopolitice şi de securitate, precum şi dificultăţi economice. Răspunsul nostru este ambiţios: folosirea resurselor proprii şi reducerea importurilor, investiţii masive în capacităţi de producţie a energiei şi în reţeaua de transport şi distribuţie, producţie locală de echipamente, digitalizare şi tehnologii de vârf, toate în slujba unui sector energetic, care oferă energie sigură, ieftină şi curată”, a subliniat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, a sosit timpul să ne transformăm resursele şi inteligenţa în putere economică, în siguranţă şi în competitivitate. România clădeşte un viitor în care niciun român nu va mai suferi din cauza sărăciei energetice şi nicio companie nu va fi nevoită să închidă porţile din cauza costurilor mari la energie, a mai spus Burduja.
Strategia Energetică Naţională stabileşte direcţii clare pentru dezvoltarea sectorului, respectiv securitate energetică, energie curată, eficienţă energetică, accesibilitate şi competitivitate economică, pieţe eficiente, inovare şi digitalizare.
Potrivit Ministerului Energiei de la Bucureşti, aceste obiective sunt ghidate de principii clare, precum prioritizarea securităţii de aprovizionare, dezvoltarea economiei circulare şi atingerea neutralităţii climatice până în 2050, iar prin adoptarea acestei strategii, România demonstrează un angajament clar faţă de un viitor energetic sigur, accesibil şi curat.
Este un pas important pentru transformarea sectorului energetic într-un pilon de dezvoltare economică şi un factor de stabilitate regională, precizează Ministerul de resort.
Potrivit documentului, România îşi asumă protejarea infrastructurii critice, reducerea dependenţei de importuri prin utilizarea resurselor proprii şi digitalizarea sectorului. Totodată, securitatea energetică a României include sprijinirea Republicii Moldova.
Un alt vector al strategiei se referă la asigurarea celor mai mici preţuri posibile pentru consumatori, atât casnici cât şi industriali, prevenind, astfel, sărăcia energetică şi sprijinind competitivitatea economică.
România continuă să fie un lider european în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, menţinând un echilibru între securitate, preţuri accesibile şi tranziţia verde, subliniază responsabilii din domeniul Energiei. Potrivit acestora, România se confruntă cu presiuni globale şi regionale, inclusiv fluctuaţii de piaţă, schimbări climatice şi efectele războiului din Ucraina, iar Strategia oferă soluţii prin investiţii în tehnologii moderne, consolidarea lanţului de aprovizionare, digitalizare şi inovare.
