Strategia UE pentru apărare şi securitate
Liderii europeni şi-au reafirmat angajamentul de a susţine apărarea Ucrainei și au aprobat stategia Comisiei privind întărirea securităţii UE.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 21.03.2025, 12:30
Reuniți la Bruxelles, liderii europeni au aprobat strategia Comisiei Europene privind întărirea securităţii UE, care prevede investiţii în apărare de 800 de miliarde de euro. 150 de miliarde din această sumă vor reprezenta un fond pentru proiecte comune de apărare, care poate fi folosit doar pentru achiziţii de armament din ţări comunitare sau ale Asociaţiei Europene pentru Liber Schimb, precum şi din Ucraina.
Nu poate fi cumpărat armament din ţări care nu au parteneriate de securitate cu Uniunea, între acestea numărându-se şi SUA. Carta Albă pentru apărarea europeană, așa cum este numită strategia Comisiei, va permite statelor membre să îşi crească bugetele naţionale pentru apărare cu până la 1,5% din PIB, fără a atrage după sine clauza pentru deficit bugetar excesiv.
Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene: “Statele membre pot, prin primul pilon, să achiziţioneze echipamente de orice provenienţă, iar aici vorbim de 650 de miliarde de euro. Prin pilonul al doilea însă, cei 150 de miliarde, am impus ca achiziţiile sau investiţiile să fie 65% europene, pentru că vrem să dezvoltăm propria noastră industrie.
Companiile implicate nu trebuie să fie neapărat deţinute de europeni, ci pot fi sucursale stabilite aici, care să opereze şi să producă în UE, pentru că vorbim de bani europeni şi vrem ca aceştia să întărească industria de apărare, locurile de muncă şi să ofere dezvoltare economică în Europa.”
Strategia de securitate le permite, totodată, europenilor să sporească sprijinul pentru Ucraina, dincolo de angajamentele asumate pentru 2025. De altfel, în cadrul summitului, statele membre, cu excepţia Ungariei, şi-au reiterat sprijinul pentru Kiev.
România va participa la consorţii europene pentru producerea şi achiziţia de armament, a anunţat preşedintele interimar, Ilie Bolojan, la reuniunea liderilor europeni de la Bruxelles. El a explicat că posibilitatea ca statele membre să poată face achiziţii în comun reprezintă o oportunitate pentru industria naţională de apărare:
“În perioada următoare, atât Ministerul Apărării, cât şi Ministerul Economiei, companiile private care sunt în domeniul apărării, dar şi alte companii care sunt furnizoare în industria auto de componente care pot fi transferate în industria de apărare, vor trebui să lucreze în aşa fel încât să intrăm în nişte conglomerate europene de apărare pe partea producţie, pentru a putea derula achiziţii comune.”
În același timp, Alianţa Nord-Atlantică rămâne fundamentul apărării colective, a subliniat preşedintele interimar Ilie Bolojan, precizând că toate aranjamentele militare pe care România le-a făcut cu SUA vor fi respectate, fiind deja alocate bugete în acest scop.
