Un nou atentat la Ankara

Asemenea întregii comunităţi internaţionale, România condamnă ferm atentatul comis duminică în capitala turcă, Ankara, şi soldat cu zeci de victime.

Bogdan Matei, 14.03.2016, 12:38

Sute de ani de istorie comună, statutul de aliaţi în cadrul NATO, schimburi comerciale intense şi, din 2011, un parteneriat bilateral strategic leagă Bucureştiul de şi Ankara şi-i fac pe români sensibili la tragediile de pe celălalt ţărm al Mării Negre. Ministerul român de Externe a condamnat cu promtitudine şi fermitate atacul terorist, comis, duminică, în capitala turcă şi soldat cu zeci de morţi şi răniţi.

Diplomaţia de la Bucureşti transmite sincere condoleanţe familiilor victimelor şi întreaga sa compasiune persoanelor rănite în acest tragic eveniment. Astfel de acţiuni, care pun în pericol vieţi nevinovate, nu pot fi justificate sub nicio formă, subliniază ministerul de Externe, care aminteşte că România rămâne ferm angajată în combaterea tuturor formelor de terorism şi reiterează nevoia intensificării eforturilor internaţionale în combaterea acestora. Consternarea din cancelariile lumii e, de altfel, generală, iar cei mai importanţi lideri ai planetei şi-au exprimat, deopotrivă, compasiunea faţă de victime şi decizia de combate terorismul.

Nerevendicat în primele ore, atacul a fost atribuit de autorităţi militanţilor secesionişti kurzi. Un atentat similar, comis pe 17 februarie, a fost revendicat de organizaţia autointitulată Şoimii Libertăţii, grupare care s-ar fi desprins din vechiul şi deja celebrul Partid al Muncitorilor din Kurdistan (PKK), gherilă activă încă din anii 80. Ostilităţile dintre Ankara şi PKK s-au reluat după un armistiţiu de doi ani şi jumătate şi s-au soldat cu numeroşi morţi în ambele tabere. Până acum, remarcă analiştii, PKK s-a concentrat, însă, pe obiective militare şi le-a evitat pe cele civile. În afara conflictului de decenii cu militanţii kurzi, ţara a fost vizată în ultimul an şi de teroriştii din aşa-numitul Stat Islamic, care au comis cel puţin patru atentate, inclusiv la Ankara şi în metropola Istanbul.

Turcia face parte din coaliţia internaţionala împotriva Statului Islamic şi găzduieşte pe teritoriul său avioane de război americane care bombardează poziţii ale jihadiştilor din Siria şi din Irak. De cel puţin un sfert de secol, de altfel, statul şi poporul turc sunt ţintele atentatorilor animaţi de varii convingeri ideologice sau religioase. Etnici armeni, arabi sau kurzi, ultranaţionalişti turci, militanţi de extrema stângă sau islamişti, asasinii au lăsat în urmă nenumărate victime.

Anul trecut, pe 10 octombrie, tot la Ankara, 103 oameni au fost ucişi şi peste 500 răniţi, în cel mai sângeros atentat comis vreodată în Turcia şi atribuit Statului Islamic. Atacurile, a afirmat preşedintele Regep Tayyip Erdogan, nu vor slăbi determinarea Turciei de a lupta împotriva terorismului. El se declară convins că ţara sa, care nu va renunţa niciodată la dreptul de a se apăra, a devenit o ţintă din cauza instabilităţii regionale în ultimii ani. Preşedintele turc mai susţine că organizaţiile teroriste vizează acum civilii fiindcă au pierdut lupta împotriva forţelor de securitate.