Viaţa ultimului suveran al României
După o lungă şi grea suferinţă, Mihai I, ultimul Rege al României, s-a stins din viaţă în Elveţia.
Mihai Pelin, 05.12.2017, 13:38
După o lungă şi grea suferinţă, Mihai I, ultimul Rege al României, s-a stins din viaţă în Elveţia. Grav bolnav, în vârsta de 96 de ani, el a fost diagnosticat cu două forme grave de cancer, unul pe linie hematologică şi altul pe linie celulară.
Astfel, el a fost obligat să se retragă din viaţa publică în 2016, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta, custodele Coroanei.
Starea de sănătate nu i-a permis suveranului să participe, anul trecut, la Curtea de Argeş, la inmomântarea soţiei sale, regina Ana de Bourbon-Parma, care a murit la vârsta de 92 de ani. Cei doi s-au căsătorit în 1948 şi au format cel mai longeviv cuplu regal din istoria României. În afara prinţesei Margareta, ei au mai avut patru fiice: Elena, Irina, Sofia și Maria.
Văr cu regina Elizabeta a II-a a Marii Britanii, Mihai a fost ultimul din cei patru suverani din dinastia de origine germană Hohenzollern-Sigmaringen, instalată pe tronul de la Bucureşti în 1866 şi care a construit România modernă. Atunci, pe 10 mai, Carol I era proclamat domnitor, iar după cucerirea independenței a fost încoronat, in 1881, devenind primul rege al României. Mihai s-a născut în 1921 la Sinaia şi este fiul Regelui Carol al II-lea.
La doar 6 ani Mihai a fost proclamat rege, după moartea bunicul său, regele Ferdinand, și ca urmare a faptului că tatăl său a renunțat la statutul de Principe Moștenitor. Fiind minor, s-a instituit o Regență, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Preşedintele Înaltei Curți de Casație, Gheorghe Buzdugan. În 1930, Carol al II-lea revine în ţară și preia tronul, iar Mihai I primeşte titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, Mihai reprimeşte Coroana.
Pe 23 august 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, el a dispus arestarea conducătorului de facto al statului, Mareşalul Ion Antonescu, retragerea României din alianţa cu Germania hitleristă şi revenirea alături de aliaţii săi tradiţionali, Statele Unite şi Marea Britanie. Potrivit istoricilor, acest act de curaj a scurtat razboiul cu 6 luni si a cruțat viețile a sute de mii de oameni.
Trei ani mai târziu, când ţara se afla, practic, sub ocupaţie militară sovietică şi era condusă de un guvern comunist, Regele a fost silit să abdice şi să exileze în Occident, mai întâi în Marea Britanie, apoi în Elveţia. Mihai îşi pierde şi cetăţenia română, iar în perioada comunistă îi este interzis să revină în ţară. El a girat acţiunile Comitetului Naţional Român, prezentat ca un guvern în exil, deşi democraţiile occidentale nu i-au recunoscut niciodată acest statut.
Suveranul a putut reveni în Patrie doar după Revolta anticomunistă din 1989, şi-a redobândit cetăţenia română şi o parte din proprietăţi. Regele Mihai a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii occidentale, admiterea României în NATO, în 2004, şi UE, în 2007.
