Ziua Românilor de Pretutindeni

În ultima duminică a lunii mai se celebrează Ziua Românilor de Pretutindeni.

Bogdan Matei, 29.05.2017, 12:00

Încă de la sfârşitul secolului al
19-lea, când afirmarea identităţii naţionale domina ideologic Europa,
istoriografia epocii definea România drept o ţară
înconjurată de români. Un veac şi jumătate mai târziu, situaţia nu e fundamental
diferită. Sunt peste două milioane şi jumătate de consâgeni în Republica
Moldova şi aproape o jumătate de milion în Ucraina, pe teritoriile româneşti
răsăritene anexate de Moscova lui Stalin în 1940, în urma unui ultimatum. Sunt,
însumaţi, potrivit unor evaluări neoficiale, care nu concordă întotdeauna cu
recensămintele operate de stat, alte sute de mii în ţările vecine – Serbia,
Bulgaria, Ungaria.

Sunt, în Balcani, aromânii, meglenoromânii şi istroromânii,
despre care lingviştii spun că vorbesc dialecte ale limbii române. Pe lângă
aceste comunităţi istorice, vechi de circa două milenii, există o tot mai
numeroasă diasporă românească, răspândită din Canada şi Statele Unite până în
Spania şi Italia. Fie, tot mai puţini, foşti exilaţi anticomunişti, ajunşi la
vârsta a treia, fie, tot mai numeroşi, tineri şi foarte tineri, plecaţi, mai
ales în ultimul deceniu, în căutarea unor slujbe mai bine plătite şi a unei
vieţi mai confortabile, românii din diaspora însumează, azi, circa patru milioane
de suflete. Din anul 2015, Bucureştiul oficial a decis să-i omagieze pe aceşti
conaţionali de pe tot mapamondul prin instituirea unei Zile a Românilor de
Pretutindeni, celebrată în ultima duminică a lunii mai.

Românii de pretutindeni
trebuie să se susţină reciproc şi să participe la luarea deciziilor care le
afectează viaţa – a apreciat preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj
transmis cu acest prilej. El spune că maniera cea mai bună în care statul le
poate recunoaşte contribuţia este să se pună în slujba lor. Preşedintele
aminteşte că s-au făcut unele progrese prin oferirea de servicii consulare
online, simplificarea recunoaşterii diplomelor, susţinerea întoarcerii în ţară
prin antreprenoriat, dar admite că mai sunt multe de făcut.

Ministrul pentru
românii de pretutindeni în Guvernul de la Bucureşti, Andreea Păstârnac, afirmă,
la rândul ei, că existenţa şcolilor de limbă română în statele de rezidenţă ale
românilor de pretutindeni, precum şi dotarea acestora cu material didactic ori
îmbunătăţirea fondului de carte românesc sunt esenţiale pentru păstrarea
identităţii lingvistice. Colegul ei de la Educaţie, Pavel Năstase, avertizează
că, în ultima vreme, din cauza crizei economice mondiale, tot mai multe familii
au revenit în România şi au întâmpinat probleme cu integrarea copiilor născuţi
sau crescuţi în străinătate. El a menţionat că Bucureştiul pune la dispoziţia
românilor de pretutindeni 5.879 de locuri pentru învăţământul universitar şi
1.800 în cel preuniversitar, finanţate de la bugetul de stat. E, de asemenea,
încurajată dezvoltarea parteneriatelor între instituţiile de învăţământ
superior din România şi cele din ţările în care există comunităţi compacte de
români, precum şi dezvoltarea lectoratelor de limbă română în străinătate.