Jurnal românesc – 06.04.2026
Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate era, la sfârşitul anului 2025, de 7.418, cu 656 mai puţini comparativ cu situaţia de la finele anului anterior.
Mihai Pelin, 06.04.2026, 11:41
Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate era, la sfârşitul anului 2025, de 7.418, cu 656 mai puţini comparativ cu situaţia de la finele anului anterior, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA). .Dintre aceștia, 6.830 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, servicii de tip rezidenţial, alte familii sau persoane. Potrivit sursei citate, peste 37 de mii de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate (40.357, la 31 decembrie 2024), iar dintre aceştia circa 35 de mii de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie.
În acelaşi timp, 756 copii se aflau în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în servicii de tip rezidenţial sau la alte familii/persoane.Totodată, 5.734 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate (6.367, la sfârşitul anului anterior). Dintre aceştia, 5.052 de copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecţie. Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de protecţie specială se ridica, la sfârșitul anului trecut, la 1.791, dintre care 304 de copii erau în grija unui asistent maternal, 318 în servicii de tip rezidenţial, 1.055 la rude până la gradul IV, iar 114 în grija altor familii sau persoane.
ICR de la Tokyo a lansat la sediul Ambasadei României în Japonia, seria de dezbateri „Japonia prin ochii românilor”, un program care își propune să prezinte felul în care bornele culturale japoneze sunt asimilate și practicate de românii care trăiesc în Japonia, excelând în domenii care folosesc motivele specifice culturii, artei și civilizației japoneze. Astfel, pe parcursul mai multor întâlniri, proiectul aduce laolaltă persoane originare din România care, luând contact cu cultura și artele japoneze, au ajuns să performeze – prin înțelegere, asimilare și transfigurare cultural-profesională – în Japonia.
Seria a debutat, pe 3 aprilie, cu o dezbatere dedicată volumului “Scrisori din Cipangu. Povestiri japoneze de autori români”, ilustrat de Dan Perjovschi. O parte din cei 14 autori ale căror texte au apărut în volum, au luat parte la eveniment. Au fost prezenți la sediul Ambasadei: Radu Leca, Alexandra Mustățea, Roman Pașca, Carmen Săpunaru-Tămaș. Cipangu – nume a cărui sonoritate ne duce azi cu gândul la un tărâm imaginar – e prima denumire sub care Japonia a fost cunoscută în Europa. Seria „ Japonia prin ochii românilor”, continuă pe 13 iunie, cu o intalnire pe tema „Traducători și traduceri în Țara Soarelui Răsare: traducători din japoneză în română și traducători din română în japoneză”.
Casa Regelui Charles al Marii Britanii din Viscri aduce în România expoziţia ICR de la Londra „Maria, Regina artistă. Un dialog pe teme florale”. Până pe 7 iunie sunt prezentate acuarelele suveranei, dar şi o selecţie de lucrări aflate în colecţia permanentă a casei Regelui din Viscri. Expoziţia cuprinde extrase din nişte albume create de Regina Maria în primii ani ai vieţii sale în noua ţară adoptivă. Ulterior, expoziţia va fi prezentată în Bucureşti, apoi la Sheffield, în Marea Britanie, dar şi la Coburg, în Germania, oraşul în care Regina Maria şi-a petrecut copilăria.
Venită în România în 1893, ea a dezvoltat o legătură profundă cu peisajul şi flora noii sale ţări. Între 1897 şi 1906 a realizat o serie de albume în care a asociat flori sălbatice şi de grădină cu versuri ale autorilor preferaţi, în engleză, franceză, germană şi română, într-un limbaj vizual influenţat de simbolism şi Art Nouveau. Regina Maria a fost o personalitate-punte între România şi Marea Britanie. Povestea ei reflectă legăturile profunde dintre Familiile Regale ale României şi Marii Britanii şi, implicit, dintre cele două ţări. Născută prințesă britanică, Regina Maria (1875–1938) a fost soția Regelui Ferdinand I (1865-1927).
Până pe 26 aprilie, la Viena, poate fi vizitată expoziția „Elegia“, semnată de artistul Tudor Ciurescu (VUNU Gallery, Florianigasse 5A). Proiectul reprezintă prima expoziție personală a sa în capitala Austriei, marcând un moment important în parcursul său artistic international. Aceasta reunește lucrări de sculptură și pictură care explorează „viața vizuală” a autorității — modul în care sisteme precum psihananaliza, religia, știința și ideologia politică continuă să opereze prin imagini chiar și după ce pretențiile lor de certitudine s-au diminuat.
Dezvoltată în dialog cu istoria culturală și vizuală a Vienei, expoziția reflectează asupra figurilor și formatelor care stau la baza identității intelectuale a orașului.Tudor Ciurescu (n. 1996, Craiova, România) este un artist vizual care trăiește în prezent între Lausanne (Elveția), și Milano (Italia).Crearea de imagini și obiecte se află în centrul practicii sale artistice, cu un interes pentru narațiuni diverse precum istoria artei, paradigmele viitorului și subconștientul colectiv. De la complexitatea inteligenței artificiale până la meșteșugul atemporal al gravurii, opera lui Tudor Ciurescu propune o călătorie captivantă prin limbajul artistic în continuă evoluție al tinerei generații. A participat la expoziții în România, dar și în Elveția, Olanda, Franța și Slovacia.
