Jurnal românesc – 27.03.2026

Românii din Italia vor să fie recunoscuţi drept comunitate naţională minoritară, ceea ce le-ar oferi şi drepturi suplimentare. O iniţiativă în acest sens, susţinută inclusiv de vicepremierul Matteo Salvini, a fost depusă, joi, în Parlamentul de la Roma şi prezentată într-o conferință de presă.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 27.03.2026, 11:00

Românii din Italia vor să fie recunoscuţi drept comunitate naţională minoritară, ceea ce le-ar oferi şi drepturi suplimentare. O iniţiativă în acest sens, susţinută inclusiv de vicepremierul Matteo Salvini, a fost depusă, joi, în Parlamentul de la Roma şi prezentată într-o conferință de presă. Este vorba despre un demers politic început în urmă cu trei ani de vicepreşedintele Consiliului din Prato, Claudiu Stănăşel, și implică modificarea cadrului legislativ care datează din 1999. Circa 1,1 milioane de români trăiesc în peninsulă, unde limba română este a doua cea mai vorbită după italiană. Recunoașterea oficială ar putea avea implicații importante în domenii precum educația, cultura, administrația publică și accesul la servicii în limba maternă, contribuind la o mai bună integrare și reprezentare a românilor în societatea italiană. Dacă legea va fi adoptată, printre drepurile anticipate se numără: introducerea limbii române în sistemul de învățământ în regiunile cu prezență semnificativă a comunității românești, posibilitatea de a folosi limba română în relația cu autoritățile publice, inclusiv acte oficiale redactate bilingv și personal sau traducători autorizați disponibili la instituții. În prezent, Italia recunoaște 12 minorități lingvistice.

Institutul Cultural Român din Bruxelles, în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti, Ambasada României în Marele Ducat al Luxemburgului şi Asociaţia Les Amis du Château de Vianden, organizează expoziţia ‘Arta ouălor încondeiate în România’, care va avea loc în perioada 28 martie-15 aprilie, la Castelul Vianden, una dintre cele mai spectaculoase fortăreţe din Valea Rinului. Protejată şi promovată ca parte a patrimoniului naţional imaterial, tradiţia încondeierii îmbină simboluri arhaice, motive religioase şi tehnici transmise din generaţie în generaţie și este încă practicată în mai multe regiuni din România – Bucovina, Maramureş, Ţara Oaşului şi Transilvania. Expoziţia va fi vernisată în 28 martie, în prezenţa unor personalităţi marcante din Luxemburg şi din mediul european, urmând să fie deschisă publicului larg pe toată durata Sărbătorilor Pascale, atât ortodoxe, cât şi catolice. Programul va include și nouă ateliere de încondeiat ouă, organizate şi coordonate, în perioada 13-15 aprilie, de artista Elena Aneci, meşter popular care stăpâneşte tehnica încondeierii cu ceară din regiunea Bucovinei, transmisă în familie de la o generaţie la alta. La ateliere vor putea participa atât vizitatori ai castelului, cât şi elevi ai şcolilor din regiune.

Din cauza războiului şi a restricţiilor impuse de autorităţile israeliene, ICR Tel Aviv îşi desfăşoară momentan activitatea în mediul online. În acest context, reprezentanţa a organizat, joi, pe platforma zoom, cu transmisie live pe pagina de Facebook a instituţiei, conferinţa online “Mihail Sebastian vs. Mircea Eliade – cronica unei prietenii accidentate” avându-l ca invitat pe profesorul Andrei Oişteanu. Relaţia dintre Mihail Sebastian şi Mircea Eliade este interpretată de Andrei Oişteanu ca o prietenie intelectuală profundă, născută în mediul cultural al generaţiei interbelice. Iniţial, cei doi împărtăşeau preocupări literare şi filosofice comune şi făceau parte din acelaşi cerc de tineri intelectuali. Tensiunile apar în anii ’30, când Eliade se apropie de ideologia legionară, iar Sebastian, fiind evreu, resimte direct efectele antisemitismului. În Jurnalul său, Mihail Sebastian exprimă atât admiraţie pentru talentul lui Eliade, cât şi dezamăgire faţă de opţiunile sale politice. Pentru Oişteanu, un reputat istoric al ideilor, antropolog cultural şi scriitor român, cunoscut pentru cercetările sale în domeniul mitologiei, religiei şi antisemitismului în cultura română, această prietenie ilustrează conflictul dramatic dintre legăturile personale şi radicalizarea ideologică din cultura română interbelică.

România are, din nou, o prezenţă consistentă în cadrul renumitului târg internaţional de artă contemporană din Olanda, Art Rotterdam, prin participarea a trei galerii cu abordări diferite, oferind publicului internaţional o selecţie impresionantă de lucrări realizate de artişti contemporani relevanţi pentru scena artistică actuală: Galeria Anca Poteraşu, Galeria Sector 1 şi Galeria Ivan. Prezența celor trei galerii la Art Rotterdam 2026, care se desfăşoară în perioada 27-29 martie, este sprijinită de Institutul Cultural Român. Art Rotterdam are loc anual din 2000 şi se remarcă prin accentul pus pe colaborările cu instituţiile de artă şi iniţiativele culturale, precum şi prin legătura puternică cu oraşul Rotterdam. Evenimentul reuneşte galerii naţionale şi internaţionale, oferind o platformă importantă pentru prezentarea unor lucrări inovatoare şi relevante pentru scena artistică contemporană, de la pictură şi sculptură, la artă digitală şi performance. Ediţia din 2026 este aşteptată să atragă peste 25.000 de vizitatori, dintre care aproximativ 50% din afara Olandei, consolidând, astfel, dimensiunea internaţională a târgului şi creând oportunităţi semnificative de networking şi colaborare pentru artişti şi galerii.