Jurnal românesc – 10.02.2026
Două oferte au fost depuse, luni, la licitaţia pentru proiectarea şi execuţia Fast Danube 2, proiect ce va revitaliza sectorul româno-bulgar al Dunării pe o lungime de 470 km .
Roxana Vasile, 10.02.2026, 11:00
Două oferte au fost depuse, luni, la licitaţia pentru proiectarea şi execuţia Fast Danube 2, proiect ce va revitaliza sectorul româno-bulgar al Dunării pe o lungime de 470 km – a anunţat ministrul Transporturilor de la București, Ciprian Şerban, pe Facebook. Cu o valoare estimată de aproximativ 170 milioane de euro, proiectul Fast Danube 2 va permite creşterea perioadei de navigaţie de la 280 la 340 de zile pe an şi va genera o majorare estimată de 20% a volumului de mărfuri transportate pe fluviu, contribuind direct la consolidarea transportului fluvial şi la dezvoltarea economică regională. Proiectul prevede, între altele, 110 km de şenal navigabil dragat, peste 5 km de stabilizări de mal şi o insulă artificială.
Universitatea ‘Ştefan cel Mare’ din Suceava are înscrişi la cursurile sale de licenţă sau masterat studenţi din 25 de ţări, a declarat rectorul insituţiei de învăţământ superior, Mihai Dimian. Majoritatea – circa 2 mii – sunt din Republica Moldova şi Ucraina, însă sunt oferite cursuri şi pentru tineri din ţări precum Turkmenistan, Kazahstan sau Kirghizstan. Rectorul Mihai Dimian a precizat că Universitatea ‘Ştefan cel Mare’ din Suceava face eforturi pentru atragerea unui număr mai mare de studenţi de peste hotare. Domeniul cel mai atractiv pentru aceștia este medicina.
Patru cercetători români de la Universitatea din Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice participă, în această perioadă, în Antarctica, la o expediţie privind studiul efectelor schimbărilor climatice, calitatea apei şi biodiversitatea microbiană în condiţii extreme. Alături de echipe de cercetare din Coreea de Sud, Turcia şi Portugalia, românii desfăşoară o activitate intensă atât prin incursiuni de teren solicitante şi provocatoare, cât şi prin prelucrarea primară în laborator a probelor de sol şi apă. Datele şi observaţiile obţinute în Antarctica vor contribui la dezvoltarea unor direcţii strategice în climatologie, biosecuritate, sănătate publică şi în explorarea de soluţii biomedicale inspirate din mecanismele de adaptare ale vieţii la extrem.
Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii, organizează, vineri, ‘Retrospectiva anului editorial românesc 2025’, eveniment online ajuns la a 4-a ediţie. Adresată traducătorilor de limbă română din diferite spaţii lingvistice şi comunităţii internaţionale de specialişti din sfera cărţii interesaţi de actualitatea literară din România, manifestarea aduce în prim-plan apariţiile editoriale ale anului 2025. Desfășurat prin intermediul platformei Zoom, evenimentul are scopul de a facilita contactul traducătorilor cu cele mai recente apariţii în limba română, esenţial pentru susţinerea şi promovarea culturii şi literaturii române în străinătate. Formatul întâlnirii, cu o durată de aproximativ trei ore, prevede prezentarea unor volume publicate de autorii români în 2025 în sfere precum nonficţiune, literatură pentru copii şi tineret, poezie, proză şi proză scurtă, prezentare menită să le ofere traducătorilor ocazia de a discuta despre noile apariţii editoriale, oportunităţile de traducere, precum şi despre specificul pieţelor de carte locale. În 2026 sunt marcați 20 de ani de existenţă a programului de finanţare Translation and Publication Support (TPS) derulat de ICR prin Centrul Naţional al Cărţii, program care a contribuit decisiv la promovarea şi popularizarea în străinătate a culturii scrise din România.
ICR Tel Aviv deschide, pe 11 februarie, ‘Anul Brâncuşi’ cu o conferinţă susţinută de istoricul de artă Doina Lemny despre parcursul artistic al marelui sculptor. Conferinţa intitulată ‘Pe urmele lui Brâncuşi, în căutarea esenţei lucrurilor’ propune o incursiune amplă şi profund documentată în universul artistic şi spiritual al lui Constantin Brâncuşi. Doina Lemny – istoric de artă, curator şi fost muzeograf-cercetător la Centre Georges Pompidou din Paris – este autoarea a numeroase volume de referinţă şi curatoarea unor expoziţii majore dedicate sculptorului român. Amintim că, în 2026, România omagiază două figuri care au dus numele țării pe culmile recunoașterii internaționale: sculptorul Constantin Brâncuși și gimnasta Nadia Comăneci. Se împlinesc 150 de ani de la nașterea marelui sculptor și 50 de ani de la momentul istoric al notei perfecte a gimnastei de la Jocurile Olimpice de la Montreal.
Catedrala Ortodoxă Română „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail” din Paris va găzdui sâmbătă, 21 februarie, un concert caritabil pentru susținerea lucrărilor de reabilitare a Mănăstirii Godoncourt. Este vorba, mai precis, de restaurarea vitraliilor bisericii Mănăstirii, la care lucrează Răzvan Costea din Gherla, România. Concertul este organizat de Mănăstirea Godoncourt în parteneriat cu mai multe instituții și asociații și va fi transmis în direct pe canalul de Youtube Apostolia TV al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale.
