Jurnal românesc – 13.02.2017
Comisia
Europeană a revizuit, în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creşterea
economiei româneşti în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în
2018, conform previziunilor economice de iarnă publicate, luni, de executivul
comunitar. In toamnă, CE estima că economia românească va
înregistra un avans de 3,9% în 2017 şi de 3,6% în 2018. În ceea ce priveşte
deficitul public, conform noilor estimări, acesta ar urma să ajungă la 3,6% din
PIB în 2017, pentru ca anul viitor să
ajungă la 3,9% din PIB. Totodată, Comisia estimează că inflaţia va reveni în
teritoriul pozitiv în 2017 (1,6%) şi va continua să crească până la 2,9% în
2018, graţie cererii interne robuste, susţinută de majorarea salariului minim
pe economie în luna februarie.
Mihai Pelin, 13.02.2017, 12:30
Comisia
Europeană a revizuit, în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creşterea
economiei româneşti în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în
2018, conform previziunilor economice de iarnă publicate, luni, de executivul
comunitar. In toamnă, CE estima că economia românească va
înregistra un avans de 3,9% în 2017 şi de 3,6% în 2018. În ceea ce priveşte
deficitul public, conform noilor estimări, acesta ar urma să ajungă la 3,6% din
PIB în 2017, pentru ca anul viitor să
ajungă la 3,9% din PIB. Totodată, Comisia estimează că inflaţia va reveni în
teritoriul pozitiv în 2017 (1,6%) şi va continua să crească până la 2,9% în
2018, graţie cererii interne robuste, susţinută de majorarea salariului minim
pe economie în luna februarie.
De
multe ori, cei care sunt departe de casă simt mai intens realitatea din
România, afirmă ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. Ea
a vorbit, într-un interviu pentru Agerpres, despre necesitatea revizuirii
legislaţiei privind comunităţile de români, dar şi despre cursuri online de
limba română pentru cei plecaţi în afara graniţelor. Totodată, ministrul a
menţionat şi programul ”Mass-media de
limbă română”. Pe de altă parte, Andreea Păstârnac a vorbit, în contextul
Brexitului, despre iniţiativele ce
privesc românii din Marea Britanie, ale căror drepturi sunt, în opinia sa, pe
primul loc atât pe agenda Ministerului Românilor de pretutindeni, cât şi pe pe
agenda MAE. Este vorba despre un proiect pilot legat de bursa locurilor de
muncă, care urmează să fie lansat în cooperare cu reprezentanţii
comunităţii româneşti dar şi al altor comunităţi din Marea Britanie.
Bulgaria şi România aveau la 1 ianuarie 2017 cele mai mici salarii
minime pe economie din Uniunea Europeană, 235 euro, respectiv, 275 euro pe
lună, potrivit celor mai recente date ale Eurostat. 22
din cele 28 de state membre ale UE au un salariu minim pe economie, spre
deosebire de Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia, unde acesta
nu există. Cele mai mari salarii minime pe economie din Uniune sunt în
Luxemburg (1999 euro), Irlanda (1563 euro) şi Olanda (1552 euro). Eurostat
precizează că, în 2017, în comparaţie cu 2008, salariul minim pe economie a
urcat în toate statele membre, cu excepţia Greciei, unde a scăzut cu 14%. Cele
mai mari creşteri s-au înregistrat în Bulgaria şi România, unde salariul minim
s-a dublat.
România a
pierdut, în total, 3,2 miliarde euro din banii alocaţi de UE pentru perioada de
programare 2007-2013, reiese din datele autorităţilor de la Bucureşti publicate
pe site-ul fonduri-ue.ro. Cei mai mulţi bani au fost pierduţi prin Programul
Operaţional Sectorial (POS) Transport, respectiv peste 973 milioane de euro,
urmat de POS Mediu cu peste 946 milioane euro şi POS Dezvoltarea Resurselor
Umane, cu peste 850 milioane euro. Autorităţile de la Bucureşti au majorat gradul de absorbţie a
fondurilor europene pe cadrul financiar 2007-2013 prin reducerea alocării
banilor europeni cu 276 milioane euro, la 18,8 miliarde euro.
PNL
susţine parafarea unui acord între Spania şi România pentru obţinerea dublei
cetăţenii, a declarat Cristian Buşoi, prim-vicepreşedintele liberalilor
responsabil cu relaţiile internaţionale, în contextul participării sale la
Congresul Partidului Popular, care a avut loc zilele acestea în Spania.
Subiectul privind acest acord a fost deschis în vara anului 2015 de către
preşedintele Klaus Iohannis, în timpul unei vizite oficiale la Madrid. De acest
acord ar putea beneficia cel puţin 900 de mii de români care locuiesc în
prezent în această ţară şi care, dacă ar dori să obţină cetăţenia spaniolă, nu
ar mai trebui să renunţe la cea română. Acordul i-ar ajuta, de asemenea, şi pe
spaniolii care locuiesc în România şi doresc să obţină cetăţenia română.
