Jurnal românesc – 14.07.2026
Înaltpreasfințitul părinte Antonie a fost întronizat în funcția de arhiepiscop al Chișinăului, mitropolit al Basarabiei și exarh al plaiurilor, în cadrul unei ceremonii solemne desfășurate la Biserica 'Sfinții Trei Ierarhi' din capitala Republicii Moldova.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 14.07.2026, 11:30
Înaltpreasfințitul părinte Antonie a fost întronizat în funcția de arhiepiscop al Chișinăului, mitropolit al Basarabiei și exarh al plaiurilor, în cadrul unei ceremonii solemne desfășurate la Biserica ‘Sfinții Trei Ierarhi’ din capitala Republicii Moldova. Evenimentul a început cu sfânta și liturghie, oficiată sub conducerea înaltpreasfințitului părinte Teofan, arhiepiscopul Iașilor, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, alături de ierarhi ai Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei și de un sobor de clerici din cadrul Patriarhiei Române. La ceremonie au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, precum și numeroși credincioși de pe ambele maluri ale Prutului. În primul său discurs în calitate de mitropolit al Basarabiei, ÎPS Antonie a făcut apel la unitate și colaborare, menționând că atât clerul, cât și credincioșii au aceeași misiune: consolidarea și dezvoltarea Mitropoliei Basarabiei. Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au apreciat că evenimentul reafirmă misiunea Bisericii Ortodoxe Române în spațiul dintre Prut și Nistru și consolidează comuniunea eclezială. Numirea IPS Antonie în fruntea Mitropoliei Basarabiei a fost decisă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, după retragerea din funcție a înaltpreasfințitului părinte Petru.
Festivalul Internațional de Film Transilvania organizează, între 24 și 26 iulie, o nouă ediție la Chișinău, dedicată filmului românesc și internațional de autor. Timp de trei zile, publicul din capitală este invitat la întâlniri cu actori, regizori și profesioniști din industrie, găzduite de Cinema Odeon, Cineplex Loteanu și ArtCor. Evenimentul este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Ediția din acest an propune o selecție de filme recente, apreciate de public și critici, care explorează teme precum identitatea, memoria, familia, alegerile personale și realitățile sociale. Printre titlurile incluse în program se numără Cravata galbenă (r. Serge Ioan Celebidachi), cel mai vizionat film românesc al anului 2025 și câștigător al mai multor trofee la Premiile Gopo 2026, inclusiv Premiul publicului, Jurnalul unei cameriste – noul film al lui Radu Jude, care a avut premiera internațională la Cannes, Ultimul Viking (r. Anders Thomas Jensen), dar și alte titluri cunoscute precum Trei zile în septembrie (r. Tudor Giurgiu), Străinul (r. François Ozon), Kizim (r. Radu Potcoavă), Orfanul (, r. László Nemes) sau documentarul hibrid Pionul lui Lenin (r. Dragoș Turea), o comedie neagră plasată în Republica Moldova. Pe lângă proiecții, TIFF Chișinău își păstrează unul dintre elementele definitorii: întâlnirile dintre public și invitații festivalului.
Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția organizează, în perioada 14–26 iulie, în Mica Galerie, expoziția de artă contemporană „Frumusețea va salva lumea”, care reunește lucrări ale artistelor Oana Bîrsan și Dana Simion. Vernisajul va avea loc joi, 16 iulie 2026, de la ora 18:00, în prezența artistelor. „Frumusețea va salva lumea” propune un dialog sensibil între natura exterioară, cu simbolurile sale organice și forța regeneratoare, și natura interioară a ființei umane, cu trăirile, vulnerabilitățile și puterea sa de transformare. Cele două viziuni artistice se întâlnesc într-un spațiu comun al căutării sensului, luminii și reconectării cu esența umană. Lucrările prezentate sunt rezultatul unor demersuri artistice distincte, care se completează într-o reflecție asupra frumuseții ca formă de cunoaștere, vindecare și echilibru. Într-un prezent marcat de ritmuri accelerate, incertitudini și fragmentare, expoziția invită publicul la contemplare și regăsire, propunând o experiență artistică în care frumusețea nu este doar privită, ci și trăită. Evenimentul se înscrie în misiunea Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia de promovare a valorilor culturale româneşti în context internaţional şi de susţinere a dialogului dintre diferite spaţii culturale.
Până pe 24 septembrie, la sediul ICR Beijing poate fi vizitată expoziția „Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70”, componentă a unui program dedicat patrimoniului brâncovenesc. Expoziţia reuneşte fotografii din arhiva mănăstirii vâlcene şi din etapele succesive ale procesului de restaurare desfăşurat sub egida UNESCO, icoane realizate de monahii, obiecte istorice, documente şi fotografii de arhivă din muzeul mănăstirii, albume şi piese de patrimoniu provenite din biblioteca acesteia, prezentate publicului chinez pe mai multe tematici (arhitectură, iconostas, ornamente, pictură, sculptură în lemn şi piatră etc.). Expoziţia evidenţiază rolul Mănăstirii Hurezi ca important centru de cultură, educaţie, spiritualitate şi creaţie artistică în spaţiul românesc. Fondată în 1690 de domnitorul Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Hurezi este o capodoperă a stilului arhitectural brâncovenesc, remarcabilă prin puritatea formelor, bogăţia decorului sculptural şi prin excepţionala şcoală de pictură murală şi de icoane care a înflorit în secolul al XVIII-lea. Este unul dintre cele mai valoroase ansambluri monastice din Europa de Sud-Est şi una dintre cele mai reprezentative creaţii ale epocii lui Constantin Brâncoveanu. A fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1993.
