Jurnal românesc – 19.02.2019
Românii din Marea Britanie au
primit o serie de lămuriri din partea autorităţilor britanice în ceea ce
priveşte situaţia cetăţenilor europeni post-Brexit, accesul la beneficii şi
procesul de înregistrare pentru obţinerea aşa numitului settled
status – statutul de şedere permanentă. Partea britanică a explicat că
statutul de şedere permanentă nu reprezintă un sistem de vize şi că obţinerea
acestuia este un proces simplu, online, scopul nefiind de a respinge cererile,
ci de a acorda rezidenţă. Totodată, românii au primit asigurări că vor putea
circula în Marea Britanie pe baza paşaportului sau a cărţii de identitate
indiferent dacă Regatul Unit iese din UE cu sau fără acord, iar copiii primesc
aceleaşi drepturi ca părinţii lor. Mai mult, oficialii britanici au dat
asigurări că, dacă unul dintre părinţi are un statut mai bun în Marea Britanie,
atunci şi copilul va primi aceleaşi drepturi cu cele ale părintelui cu un
statut mai favorabil. Dovada rezidenţei se poate face în multe moduri, inclusiv
prin prezentarea unei programări la medic sau a unui bilet de avion. Când depun
actele pentru obţinerea noului statut, solicitanţii trebuie să furnizeze
informaţii generale despre ei şi să-şi declare istoricul infracţional, cu
menţiunea că doar istoricul infracţional serios şi/sau persistent ar urma să
afecteze solicitarea. Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, a
afirmat pentru Agerpres că procedura pentru obţinerea settled
status este deocamdată în fază de testare, sistemul urmând să intre în
funcţiune abia la 30 martie, la o zi după ieşirea programată a Marii Britanii
din UE. Diplomatul a spus că românii nu trebuie să nu se grăbească să se
înregistreze în acest sistem, deoarece o pot face până la 31 decembrie 2020.
Conform datelor oficiale, în Regatul Unit trăiesc şi muncesc aproximativ 1,7
milioane de cetăţeni din Europa Centrală şi de Est, dintre care circa 410.000
sunt români.
Sorin Iordan, 19.02.2019, 11:44
Românii din Marea Britanie au
primit o serie de lămuriri din partea autorităţilor britanice în ceea ce
priveşte situaţia cetăţenilor europeni post-Brexit, accesul la beneficii şi
procesul de înregistrare pentru obţinerea aşa numitului settled
status – statutul de şedere permanentă. Partea britanică a explicat că
statutul de şedere permanentă nu reprezintă un sistem de vize şi că obţinerea
acestuia este un proces simplu, online, scopul nefiind de a respinge cererile,
ci de a acorda rezidenţă. Totodată, românii au primit asigurări că vor putea
circula în Marea Britanie pe baza paşaportului sau a cărţii de identitate
indiferent dacă Regatul Unit iese din UE cu sau fără acord, iar copiii primesc
aceleaşi drepturi ca părinţii lor. Mai mult, oficialii britanici au dat
asigurări că, dacă unul dintre părinţi are un statut mai bun în Marea Britanie,
atunci şi copilul va primi aceleaşi drepturi cu cele ale părintelui cu un
statut mai favorabil. Dovada rezidenţei se poate face în multe moduri, inclusiv
prin prezentarea unei programări la medic sau a unui bilet de avion. Când depun
actele pentru obţinerea noului statut, solicitanţii trebuie să furnizeze
informaţii generale despre ei şi să-şi declare istoricul infracţional, cu
menţiunea că doar istoricul infracţional serios şi/sau persistent ar urma să
afecteze solicitarea. Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, a
afirmat pentru Agerpres că procedura pentru obţinerea settled
status este deocamdată în fază de testare, sistemul urmând să intre în
funcţiune abia la 30 martie, la o zi după ieşirea programată a Marii Britanii
din UE. Diplomatul a spus că românii nu trebuie să nu se grăbească să se
înregistreze în acest sistem, deoarece o pot face până la 31 decembrie 2020.
Conform datelor oficiale, în Regatul Unit trăiesc şi muncesc aproximativ 1,7
milioane de cetăţeni din Europa Centrală şi de Est, dintre care circa 410.000
sunt români.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă
s-a întâlnit, la Bucureşti, cu ministrul israelian al Egalităţii Sociale, Gila
Gamliel, şi cu secretarul general al Organizaţiei Mondiale pentru Restituirea
Proprietăţilor Evreieşti, Colette Avital, cu care a discutat despre acţiunile
pe care România le va promova în sensul combaterii antisemitismului. Atât
partea română cât şi cea israeliană au apreciat rolul comunităţii româneşti din
Israel, precum şi al comunităţii evreieşti din România, care au un rol
important în consolidarea relaţiilor bilaterale, inclusiv prin impulsionarea
dezvoltării legăturilor economice. Totodată, premierul Dăncilă le-a mulţumit
autorităţilor israeliene pentru sprijinul acordat în vederea păstrării
identităţii lingvistice şi culturale româneşti. Potrivit Ministerului român de
Externe, care citează statistici oficiale israeliene, în Israel trăiesc 86.200
de cetăţeni născuţi în România, cărora li se adaugă 125.800 de urmaşi ai
familiilor originare din Romania născuţi în Israel.
Senatorul liberal Iuliana
Scântei le cere autorităţilor din Republicia Moldova să le permită cetăţenilor aflaţi
în diaspora să voteze la alegerile legislative pe baza cărţilor de identitate,
nu doar a paşapoartelor valabile. Iuliana Scântei susţine că apelul său vine
după ce a aflat că aproximativ 500.000 de moldoveni aflaţi în diaspora riscă să
nu îşi poată exercita dreptul de vot întrucât autorităţile Republicii Moldova le
cer acestora să prezinte la urne paşaportul valabil, şi nu cartea de identitate,
aşa cum vor proceda cei rămaşi în ţară. Iuliana Scântei apreciază că acest fapt
reprezintă o discriminare şi o încălcare a drepturilor şi a
egalităţii de tratament între cetăţenii aceleiaşi ţări. Senatorul liberal
a reamintit că mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova au şi cetăţenie română
şi preferă să folosească paşaportul românesc pentru a putea munci în statele
membre ale Uniunii Europene. Pe 24 februarie în Republica Moldova sunt
programate atât alegeri parlamentare cât şi un referendum consultativ privind
micşorarea numărului de deputaţi din Parlament şi caracterul mandatului
acestora.
