Jurnal românesc – 23.07.2025

Zeci de monumente funerare din cimitirul românesc din Cernăuţi, printre care şi cel al lui Aron Pumnul, profesorul de limba română al lui Mihai Eminescu, sunt în curs de restaurare, în baza unui proiect finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României.

Corina Cristea, 23.07.2025, 11:22

Zeci de monumente funerare din cimitirul românesc din Cernăuţi, printre care şi cel al lui Aron Pumnul, profesorul de limba română al lui Mihai Eminescu, sunt în curs de restaurare, în baza unui proiect finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României. Potrivit restauratorului Laurenţiu Dragomir, care este şi preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Patrimoniului, în cimitirul central din Cernăuţi se află peste 600 de monumente funerare ale unor personalităţi culturale şi istorice de prim rang ale României. Multe dintre ele se află într-un avansat stadiu de degradare. Echipa de specialişti români a restaurat, până în prezent, zece monumente funerare şi a conservat alte zece.

Printre personalităţile ale căror monumente funerare sunt sau urmează a fi restaurate se află Aglaia Eminovici, sora poetului Mihai Eminescu, profesorul Radu Sbiera, fost primar de Cernăuţi, profesorul universitar Dimitrie Onciul, care a fost şi preşedinte al Academiei Române, scriitorul şi jurnalistul George Tofan sau pictorul bisericesc Epaminonda Bucevschi.

* * *

Orchestra Română de Tineret va deschide oficial ediţia 2025 a Festivalului Young Euro Classic de la Berlin, pe 1 august, iar în avanpremiera concertului de la Berlin va susţine acelaşi program, pe 30 iulie, la Sinaia. La pupitrul dirijoral se va afla Katharina Wincor, iar solistă va fi Ioana Cristina Goicea, una dintre cele mai apreciate violoniste românce ale noii generaţii.

Repertoriul serii include: Adrian Pop – Hore, Jean Sibelius – Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 47 şi Serghei Rachmaninov – Dansurile simfonice, op. 45. Este a opta participare a Orchestrei Române de Tineret la Festivalul Young Euro Classic de la Berlin, recunoscut pentru standardele sale artistice ridicate și care lansează invitaţii doar celor mai valoroase orchestre de tineret la nivel internaţional. Ediţia 2025 a festivalului are loc între 1 şi 17 august, pe scena Konzerthaus Berlin, sub deviza „Tomorrow’s Musicians Today”.

* * *

Pelicula “Dinţi de lapte”/ “Milk Teeth”, al doilea lungmetraj de ficţiune scris şi regizat de Mihai Mincan, va avea premiera mondială în cadrul secţiunii competitive Orizzonti la cea de-a 82-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, care va avea loc în perioada 27 august – 6 septembrie. Setat la finalul anilor 80, filmul prezintă povestea Mariei, o fetiţă de 10 ani dintr-un oraş de provincie, a cărei soră cu un an mai mare dispare subit.

În timp ce ancheta este în desfăşurare şi părinţii o caută disperaţi pe fiica lor cea mare, Maria apelează la ajutorul şi încrederea prietenilor. Astfel, Maria trebuie să-şi găsească curajul de a se maturiza”, se arată în sinopsisul peliculei. “Suntem încântaţi să ne întoarcem la Veneţia cu o alegorie despre tranziţia României de la comunism la speranţa unei societăţi noi, după 1989, ilustrând cinematografic incertitudinea şi frica din acea vreme. Căutarea adevărului de către personajul Maria reflectă dorinţa pentru justiţie şi schimbare, simbolizând generaţia ce a căutat, cu speranţă, un viitor liber”, declară producătorii Radu Stancu şi Ioana Lascăr.

“Dinţi de lapte” este o coproducţie internaţională România – Franţa – Danemarca – Grecia – Bulgaria ce are în rolul principal o tânără actriţă preadolescentă, aflată la debut: Emma Ioana Mogoş. Regizorul şi scenaristul Mihai Mincan se află la a doua selecţie în secţiunea Orizzonti, unde a fost prezent în 2022 cu debutul său în ficţiune, “Spre Nord”, care a câştigat premiul Bisato D’oro acordat de Asociaţia criticilor independenţi.

* * *

Alpinistul Horia Colibăşanu a cucerit, anul acesta, vârful Nanga Parbat din Pakistan, al unsprezecelea optmiar din palmaresul său, considerat unul dintre cei mai periculoşi munţi ai lumii. Şi de această dată, ascensiunea a fost realizată fără oxigen suplimentar şi fără ajutorul şerpaşilor. Deşi s-a aşteptat la avalanşe, un val de căldură a făcut ca provocarea cea mai mare să fie căderile de pietre, spune Horia Colibăşanu. Alpinistul mai are trei vârfuri de cucerit pentru a încheia circuitul celor 14 giganţi ai lumii.