Jurnal românesc – 30.06.2023
Subiectul aderării României la Schengen este discutat
informal pe foarte multe paliere, a declarat preşedintele Klaus Iohannis
înaintea reuniunii Consiliului European de vară de la Bruxelles. El a spus că
această speţă nu va apărea oficial pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri
Interne până când nu va fi atins un nivel de înţelegere care să permită o
rezolvare pozitivă. Nu putem să supunem la vot chestiuni o dată şi încă o
dată şi să tot primim răspunsuri negative. Trebuie să înţeleagă toată lumea că,
atunci când această chestiune apare oficial pe agenda JAI, ea este suficient de
bine pregătită şi tratată ca să nu fie un nou eşec, ci să fie un nou succes al
Uniunii Europene, a afirmat Iohannis. Preşedintele a explicat că se
poartă discuţii extinse la nivelul întregului bloc comunitar. Toţi îşi
doresc să găsim o soluţie (…) sunt discuţii în curs şi între state care nu
sunt parte în aşa ceva, care sunt bine mersi în Schengen, dar care îşi doresc
să ne sprijine, a precizat Iohannis. El a arătat că progresul în acest
dosar este lent, dar există şi a subliniat că Spania, care preia preşedinţia
Consiliului UE la 1 iulie, şi-a arătat disponibilitatea de a pune dosarul
aderării României şi Bulgariei pe agenda oficială.
Sorin Iordan, 30.06.2023, 10:45
Subiectul aderării României la Schengen este discutat
informal pe foarte multe paliere, a declarat preşedintele Klaus Iohannis
înaintea reuniunii Consiliului European de vară de la Bruxelles. El a spus că
această speţă nu va apărea oficial pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri
Interne până când nu va fi atins un nivel de înţelegere care să permită o
rezolvare pozitivă. Nu putem să supunem la vot chestiuni o dată şi încă o
dată şi să tot primim răspunsuri negative. Trebuie să înţeleagă toată lumea că,
atunci când această chestiune apare oficial pe agenda JAI, ea este suficient de
bine pregătită şi tratată ca să nu fie un nou eşec, ci să fie un nou succes al
Uniunii Europene, a afirmat Iohannis. Preşedintele a explicat că se
poartă discuţii extinse la nivelul întregului bloc comunitar. Toţi îşi
doresc să găsim o soluţie (…) sunt discuţii în curs şi între state care nu
sunt parte în aşa ceva, care sunt bine mersi în Schengen, dar care îşi doresc
să ne sprijine, a precizat Iohannis. El a arătat că progresul în acest
dosar este lent, dar există şi a subliniat că Spania, care preia preşedinţia
Consiliului UE la 1 iulie, şi-a arătat disponibilitatea de a pune dosarul
aderării României şi Bulgariei pe agenda oficială.
Ministerul de Externe transmite că va acţiona hotărât
pentru a combate promovarea dezinformării şi a narativelor care distorsionează
istoria europeană a Holocaustului şi nu numai, în contextul agresiunii
nejustificate şi neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei. Mesajul a fost
transmis la 29 iunie, cu prilejul comemorării a 82 de ani de la Pogromul de la
Iaşi. Instituţia îşi reafirmă hotărârea de a se implica în plan intern şi
internaţional în programe şi proiecte menite să prevină şi să combată
antisemitismul, să promoveze toleranţa şi respectul între cetăţeni, să prevină
şi să sancţioneze negarea şi distorsionarea Holocaustului, intoleranţa şi
discriminarea. Pogromul de la Iaşi, desfăşurat în perioada 27 – 30 iunie 1941,
a fost unul dintre cele mai violente din istoria evreilor din România. Raportul
final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România
estimează numărul victimelor la 14.850 de evrei.
Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, în calitate
de for decizional, un act normativ prin care instituţiile publice locale şi
centrale, alături de unităţi de învăţământ, medici de familie, spitale,
organizaţii neguvernamentale şi culte vor putea iniţia proiecte din fonduri
europene prin care să-i sprijine pe copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la
muncă în străinătate. Proiectele pot include şi persoanele care se ocupă de
creşterea şi îngrijirea minorilor pe perioada absenţei părinţilor. Ministrul
Culturii, Raluca Turcan, a anunţat că 150 milioane euro din fonduri europene
vor putea ajunge la copii cu părinţii plecaţi la muncă peste hotare.
Există zeci de mii de copii în România – posibil chiar până la 150.000 -
cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Ei au nevoie de un sprijin real în
perioada în care nu au părinţii lângă ei. (…) Prin urmare, din toamnă putem
ajuta minim 20.000 de copii, a afirmat Turcan. Ea a arătat că prin aceste
proiecte copiii vor putea beneficia de servicii educaţionale, suport
psihologic, programe de after-school, consiliere vocaţională, rechizite şi haine
pentru şcoală şi alte tipuri de sprijin pentru a se integra la şcoală şi în
comunitate. E o investiţie crucială în România de mâine, în copiii cu
risc sporit de abandon şcolar, tulburări psihologice şi boli curente, a
precizat ministrul.
Ambasadorul României la Madrid, George Bologan, li s-a
adresat, prin videoconferință, celor 11 români aleși în structuri
administrative la alegerile locale din Spania, care au avut loc la 28 mai.
Să formăm împreună o echipă care să îi învețe pe români să semene optimism
în rândul comunității, să cultive stima de sine și să aibă curajul de a se
impune și de a-și fructifica potențialul și calitățile de care dispun din
belșug!, le-a spus ambasadorul. El i-a îndemnat să fie corecți, harnici,
ambițioși și perseverenți şi să facă pentru ceilalți ce şi-ar dori ei ca aleșii
locali să facă pentru bunăstarea comunităților din care fac parte. În acest
sens, şeful misiunii diplomatice i-a asigurat de întreg sprijinul Ambasadei
României pentru inițiativele și proiectele pe care aceștia le vor derula pentru
românii din zona lor de reședință. Ambasada consideră că pătrunderea
reprezentanților români în conducerea forurilor locale spaniole este o dovadă a
maturizării comunității românești și de conștientizare a potențialului și rolului
pe care aceasta îl are în dezvoltarea societății spaniole. Aproape 1,1 milioane
de români trăiesc în Spania, potrivit ministerului spaniol al Incluziunii,
Securității Sociale și Migrației.