Libertatea de exprimare, între propagandă și manipulare
Uniunea Europeană a lansat mai multe inițiative pentru combaterea dezinformării: grupuri de lucru, parteneriate cu platforme tehnologice, observatoare media. Totuși, problema rămâne complexă. Orice măsură împotriva manipulării riscă să fie percepută drept limitare a libertății de exprimare. Însă în Uniunea Europeană nu sunt interzise opiniile, dar sunt sancționate campaniile coordonate de dezinformare.
Daniel Onea, 09.07.2025, 09:30
Libertatea de exprimare este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, consacrată de articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale. Astfel, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. De asemenea, libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă trebuie să fie respectate. Prin urmare, cetățenii Uniunii Europene pot să-și exprime opiniile fără teamă de represalii, să critice puterea și să contribuie la un spațiu public viu. Însă, în era digitală, această libertate se ciocnește adesea de alte realități: campanii de propagandă bine orchestrate, manipulare informațională și radicalizarea discursului public.
Nathalie Loiseau, europarlamentar din partea Renew Europe, spune că ne confruntăm cu un adevărat atac:
„Să recunoaștem că luptăm împotriva mai multor manipulări informaționale și amenințări hibride decât aveam înainte la nivelul statelor membre și la nivelul Uniunii Europene.
Avem idioți utili, cum îi numesc unii, care vorbesc doar despre libertatea de exprimare, deși ne confruntăm cu cele mai represive regimuri autoritare care ne atacă. Și unii dintre ei sunt și în Parlamentul European, reflectând propaganda lui Vladimir Putin.
Dar nu este vorba de majoritatea acestui Parlament European și suntem conștienți de datoria apărării libertății noastre, a democrației noastre în fața unui atac. Facem progrese într-un moment în care cel mai important aliat al nostru, Statele Unite, dă înapoi. Nu este vorba doar despre Uniunea Europeană în sine în fața pericolului, ci și despre țări candidate precum Ucraina, Armenia, Georgia. Dar înțelegem pe deplin că trebuie să încercăm să acoperim țările candidate cu scutul nostru democratic.”
În ceea ce privește interzicerea apariției personalităților publice rusești în mass-media europeană, se ridică iar problema libertății de exprimare și a pluralismului. Însă, Nathalie Loiseau, europarlamentar din partea Renew Europe, spune că ar fi cu adevărat așa, dacă s-ar aplica un principiu foarte simplu al reciprocității.
„Dacă europenii ar putea apărea în mass-media rusă publică și ar putea critica războiul de agresiune din Ucraina purtat de Kremlin, atunci haideți să-l invităm pe Dmitri Peskov la canalele noastre TV. Dacă nu este cazul, de ce am fi atât de slabi încât să ne promovăm adversarii și să oferim un covor roșu propagandei?
Până acum, Telegram insistă că nu aparțin unor platforme online foarte mari, deoarece oferă un număr de utilizatori minim. Există motive să credem că numărul de utilizatori pe care îl distribuie nu este corect.
Așadar, Comisia Europeană ar trebui să devină mai serioasă și să-i includă în investigațiile sale, dacă, într-adevăr, prin numărul utilizatorilor sunt o platformă online foarte mare. Avem investigații în desfășurare pentru TikTok, X. Însă, din păcate, aceste investigații nu au dus încă la rezultate publice. Și, în această privință, vrem să avem mai multe informații.”
Manipularea informațională nu presupune întotdeauna minciuni grosolane. Uneori, e vorba de omiterea voită a unor fapte, de interpretări tendențioase sau de amplificarea unor adevăruri parțiale. Tocmai de aceea, UE a început să investească în „alfabetizare media”, ajutând cetățenii să înțeleagă și să evalueze critic informațiile primite.