Perspective pentru economia europeană în vremuri de criză

În timp ce Europa avansează pe agenda de decarbonizare și își intensifică eforturile pentru a spori autonomia strategică și tehnologică, conflictul militar survenit într-o perioadă de uşoară revenire post-pandemică crează provocări dramatice.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 14.10.2022, 09:20

Comitetul
Economic şi Social European (CESE) a organizat în prima parte a lunii octombrie
o conferinţă cu factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și
cercetători economici pentru a informa și influența dezbaterile de politică
economică la nivel european și național. Atât criza provocată de COVID-19, cât
și războiul din Ucraina au avut un impact profund și, în multe aspecte,
devastator asupra economiei și societății europene.

Stefano
Palmieri, Președintele Secțiunii pentru Uniunea Economică și Monetară și
Coeziune Economică și Socială (ECO), Comitetul Economic și Social European
(CESE) a detaliat:

În 2022
Europa a intrat în cea mai puternică recesiune din istoria ei. Şi s-a petrecut
pe fondul unei uşoare reveniri de pe urma impactului economic şi social al
pandemiei. Acum suntem confruntaţi cu încă o criză, dar de această dată e una
de altă natură: războiul din Ucraina şi dezmembrarea economică şi socială provocate
de nejustificata agresiune Rusă. Aceste crize au arătat vulnerabilităţi
semnificative şi diferenţe structurale între statele membre.

Numai un exemplu
îl reprezintă dependenţa diferită de gazul rusesc şi utilizarea unui amestec
energetic diferit. Războiul din Ucraina creşte nevoia ca tranziţia verde să fie
eficientă cât mai curând, susţinând Europa în drumul către decarbonizare,
înspre autonomia sa strategică şi tehnologică. Războiul din Ucraina a afectat
masiv problemele economice preexistente, ducând la creşteri rapide de preţ, în
special a preţurilor legate de energie, dar şi la întreruperi ale lanţurilor de
distribuţie şi a creşterii preţurilor de transport. Războiul a exacerbat
creşterea preţurilor, pentru că UE importă aproximativ 44% din gaz din Rusia, cu
unele ţări având o dependenţă chiar şi mai mare de atât.

Această creştere a
preţurilor reduce puterea de cumpărare şi conduce la deteriorarea situaţiei
sociale a gospodăriilor, afectând direct standardul de viaţă. Inflaţia
afectează şi competitivitatea şi solicită un răspuns monetar coerent faţă de
cel necesar înainte de război. În astfel de situaţii decidenţii au de creat
politici mult mai versatile. Iar gradul mare de insecuritate în care se
trăieşte face ca Europa să fie mai rezilientă şi sustenabilă decât înainte, ca
principală prioritate a UE.

Avem de realizat cele mai eficiente politici pentru
a ajuta Europa, să treacă înspre o mai mare digitalizare şi traziţie verde şi
trebuie să nu lăsăm niciun stat membru în urmă. Coeziunea socială şi economică
este, astfel, în centrul efortului comun al UE de a crea o economie europeană incluzivă,
durabilă din punct de vedere ecologic și social.

În timp ce
Europa avansează pe agenda de decarbonizare și își intensifică eforturile
pentru a spori autonomia strategică și tehnologică, conflictul militar pune în
prezent provocări dramatice pentru economiile UE. Perspectivele de creștere
scăzută împreună cu inflația la niveluri record ridică noi dileme pentru
factorii de decizie economică din UE.