Relația UE-Belarus după arestarea jurnalistului Protasevici

Deturnarea unei cursei aeriene între Atena și Vilnius de către regimul politic de la Minsk, cu scopul de a aresta un tânăr jurnalist, produce un seism în relațiile statelor UE cu Belarusul.

Lică Manolache, 04.06.2021, 08:06

Cazul jurnalistului
Roman Protasevici, arestat în Belarus după ce o cursă aeriană care se îndrepta
spre capitala Lituaniei a fost deturnată, a șocat întreaga lume. Liderii
statelor democratice au condamnat modalitatea prin care a acționat regimul
condus de Aleksander Lukașenko și au cerut eliberarea imediată a jurnalistului
și a partenerei sale. În urma acestui eveniment, Uniunea Europeană a recomandat
companiilor aeriene din cele 27 de țări membre să ocolească Belarusul și a
închis spațiul său aerian pentru aeronavele din acest stat. Eurodeputatul Eugen
Tomac consideră că UE trebuie să vină cu o serie de măsuri foarte dure
împotriva regimului de la Minsk:

În primul rând, plecăm
de la premisa că am asistat la un eveniment fără precedent în care un stat,
utilizând instrumentele pe care le are și folosind la nivel oficial o
dezinformare prin care obliga această navă să aterizeze la Minsk, urmărea în
realitate atingerea unor obiective politice de reprimare a opozanților. Seria
de măsuri pe care Uniunea Europeană le va impune împotriva Belarusului va fi
fără precedent.

Este inadmisibil ca un
stat aflat în Europa, în imediata vecinătate a UE, care a beneficiat de foarte
mulți bani trimiși din partea Uniunii Europene în ultimii 20 de ani să aibă un
asemenea comportament scandalos. Tocmai de aceea, cred că a sosit momentul ca
statele Uniunii Europene să aplice o serie de sancțiuni extrem de dure, cu
consecințe imediate împotriva acestui regim care a trecut dincolo de orice
linie roșie. Și, din acest punct de vedere, Consiliul European l-a mandat pe
Înaltul Reprezentant pentru politică externă să vină cu o listă de propuneri
pentru sancțiuni pe care Uniunea
Europeană le va aplica Belarusului.

Prima măsură a fost aceea de a le interzice
să mai folosească spațiul aerian al UE , iar recomandarea fost ca și statele
membre să nu mai folosească spațiul aerian al Belarusului – și deja se vede acest lucru, urmând ca, din
punct de vedere politică, să fie armonizată o poziție comună în ceea ce
privește Belarusul. Pentru că acest regim este ilegitim, am văzut în urmă cu un
an de zile cum întreaga opoziție a fost, practic, expulzată din propria țară
doar pentru că a contestat rezultatul alegerilor și cred că a sosit momentul în
care dictatorul Lukașenko trebuie să înțeleagă că nu mai există cale de
întoarcere iar poziția Uniunii va fi de o duritate fără precedent.

Din păcate,
asistăm la o situație pe care am mai întâlnit-o doar în perioada Războiului
Rece când un stat era izolat din toate punctele de vede, așa cum se întâmpla cu
Cuba.

Uniunea a răspuns rapid
la actul abuziv al regimului condus de Lukașenko, dar este nevoie de o nouă
abordare în politica externă a statelor UE față de Belarus?

În mod clar, și mă
bucur că ministerul nostru de externe a reacționat imediat și l-a convocat pe
ambasadorul Belarusului la București, i-a înmânat această notă de protest și
cred că la ora actuală se armonizează pozițiile mult mai ferm. Pentru că
Grecia, care nu avea printre prioritățile sale, în această etapă, relația cu
Belarusul, iată că a fost indirect implicată într-un incident care o obligă la
o serie de măsuri și, de altfel, toate guvernele sunt conștiente că s-a epuizat
această cale de găsire a unor soluție pentru a ameliora relațiile. Acum s-a
intrat într-o etapă extrem de dură și cred că aceste sancțiuni economice și
financiare trebuie să producă efecte imediate și să izoleze complet acest regim
ilegitim care practică o formă de terorism de stat, expunând proprii cetățenii,
dar și cetățenii altor state.