Relațiile UE cu Rusia rămân complicate
Cazul Navalnîi a adus noi complicații politice în relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florin Orban, 11.03.2021, 13:30
Cazul Navalnîi a adus noi complicații politice în relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia. Multe voci de la Bruxelles și din alte capitale europene cer noi sancțiuni împotriva Moscovei, în plus față de cele adoptate odată cu anexarea Crimeei și susținerea separatiștilor din Estul Ucrainei. De asemenea, se cere chiar sistarea unor proiecte economice comune, printre care gazoductul North Stream.
Cum sancțiunile aduc, în general, contramăsuri care pot afecta sectoare întregi ale economiei anumitor state membre UE, l-am întrebat pe eurodeputatul Gheorghe-Vlad Nistor, din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European și membru al Grupului Partidului Popular European, dacă nu este oare prea costisitoare intransigența europeană față de Rusia?
E exagerată formula intransigenţă, după părerea mea, pentru că nu cred că Europa a fost intransigentă faţă de Rusia, în ultima vreme. Ba din contră, eu cred că a fost, în multe situaţii, extrem de tolerantă. Chiar şi măsurile pe care Uniunea Europeană le-a luat, împreună cu aliaţii transatlantici, în momentul anexării ciudate şi complet ilegale a Crimeei, chiar şi acelea au fost – s-a dovedit ulterior – insuficiente, iar mişcările politice pe care Kremlinul le face în ultima vreme dovedesc că nu e vorba de exces de intransigenţă europeană. Şi acum mă refer, de pildă, la atitudinea extrem de amicală pe care preşedintele Vladimir Putin a manifestat-o în ultimele zile faţă de atât de contestatul preşedinte al Belarusului, Lukaşenko, în condiţiile în care manifestaţiile pentru anularea alegerilor de la Minsk şi mai ales arestarea atâtor militanţi pentru democraţie din Belarus au fost atât de vizibile şi atât de sprijinite de către Uniunea Europeană.
Ce vreau să spun este că sigur că există contramăsuri. Sigur că întotdeauna, atunci când un stat sau o structură suprastatală cum este Uniunea Europeană ia o atitudine, e firesc să se aştepte la reacţia celorlalţi faţă de atitudinea noastră. Dar dacă Uniunea Europeană acceptă în continuare renunţarea la principiile democratice, acceptă în ultimă instanţă să tolereze manifestări foarte dure şi nedemocratice care încalcă totalitatea principiilor fundamentale pe care Uniunea Europeană este constituită, Uniunea Europeană nu va mai avea un viitor. Şi nu cred ca se va intâmpla aşa.
La sfârșitul anului trecut, Uniunea Europeană a adoptat un regim mondial de sancțiuni în materie de drepturi ale omului. Pentru prima dată, UE se dotează cu un cadru care îi va permite să vizeze persoane, entități și organisme, inclusiv state, responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri împotriva acestora, indiferent unde au avut loc. Acest regim ar putea opera, în premieră, chiar împotriva Rusiei, spune eurodeputatul Gheorghe-Vlad Nistor:
Am ocazia, de un an şi câteva luni de când sunt membru al Parlamentului European, să văd, săptămânal, luări de poziţie extrem de tranşante în Parlamentul European faţă de toate zonele, din întreaga lume, în care există atitudini, manifestări şi încălcări ale drepturilor omului şi ale principiilor democratice. Cred că acesta este unul dintre rolurile fundamentale ale Parlamentului European, de pildă, de a atrage umanităţii atenţia asupra locurilor şi speţelor în care se încalcă principiile democratice, se încalcă drepturile omului, se încalcă statul de drept si aşa mai departe. Pentru că, de fapt, acum despre ce vorbim? Vorbim despre un nou, hai să zicem, regulament global, regulament general de sancţionare a tuturor statelor şi a tuturor persoanelor care încalcă principii democratice, drepturi ale omului, în mod principal, într-o parte sau alta a lumii. Şi care, sigur, ar putea să fie, pentru prima oară, aplicate în cazul Federaţiei Ruse. Numai că asta este realitatea. Eu cred că soluţia nu e la Bruxelles. Soluţia e la Moscova.
