Strategia UE pentru insule și comunități costiere
Când se face referire la spațiul Uniunii Europene, partea continentală este cea care captează atenția. Însă există și o parte insulară și una de coastă a blocului european care se confruntă cu aceleași provocări. Pentru acestea, executivul comunitar are o strategie pentru insulele și comunitățile costiere pe care le reprezintă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Steliu Lambru, 29.06.2026, 09:30
Uniunea Europeană are mai mult de 4000 de insule locuite, cu 17 milioane de rezidenți. Iar Ciprul, Irlanda și Malta sunt ele însele state insulare ale Uniunii Europene. Insularitatea nu este doar o constatare geografică, ea înseamnă și costuri mai mari. Transportul public, prețul locuințelor și serviciile publice costă mai mult decât cele de pe continent. Ele sunt numite chiar așa, ”costurile insularității”.
Cum abordează Uniunea Europeană aceste costuri considerate adevărate provocări? Raffaelle Fitto, vicepreședinte al Comisiei Europene.
”Abordăm aceste provocări cu o strategie structurată pe patru piloni de rezistență. Primul pilon este dezvoltarea economică, conectivitatea, competitivitatea și inovația. Conectivitatea este provocarea centrală pentru insule. Vom susține un transport mai bun și o infrastructură digitală, mai ales în situația particulară a unor insule incluse în rapoartele din cadrele statale de ajutorare. Vom furniza suport tehnic relevant și vom face o analiză în profunzime a costurilor insularității.
Al doilea pilon are legătură cu energia, climatul și mediul. Insulele sunt adesea izolate energetic. Vom extinde inițiativa pentru energie curată a Uniunii Europene până în 2030. Vom înființa o platformă voluntară pentru operatorii de rețele de pe insule. Vom susține protejarea biodiversității unice descoperite pe teritoriile insulelor.
Al treilea pilon este dedicat oamenilor. Privim la comunități, demografie și calitatea vieții. Multe insule se confruntă cu declinul populației, îmbătrânire, migrația creierelor și o presiune severă a locuirii. Vom interveni în posibilitățile locuirii, vom susține mobilitatea tinerilor și vom investi în moștenirea culturală care face comunitățile insulare unice.
Cel de-al patrulea pilon este securitatea și pregătirea confruntării cu crizele. Valoarea strategică a insulelor pentru arhitectura securității Uniunii Europene, de la Baltica la Mediterana, este imensă. Insulele sunt în prima linie a provocărilor geopolitice, de la apărare și infrastructura critică la managementul migrației.”
Provocările cu care se confruntă comunitățile costiere sunt incluse într-o strategie destinată lor. Ele privesc schimbările climatice, poluarea, turismul debalansat și declinul demografic.
