35 de ani de la prima rezoluţie a PE de sprijinire a independenţei statelor baltice
S-au împlinit, zilele trecute, 35 de ani de când Parlamentul European a dat prima sa rezoluţie de sprijinire a independenţei statelor baltice.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Arina Petrovici-Matei, 25.01.2018, 12:40
La 13 ianuarie 1983, Parlamentul European îşi exprima solidaritatea cu popoarele baltice, susţinând, într-o rezoluţie, independenţa Estoniei, a Letoniei şi a Lituaniei. După 35 de ani, la Bruxelles, a fost organizat un eveniment comemorativ, evocat de vicepreşedintele Parlamentului, dar şi de trei comisari europeni, fiecare cetăţan al unei ţări baltice.
Statele baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Majoritatea ţărilor europene, dar şi Statele Unite, Canada şi Vaticanul nu au recunoscut niciodată această ocupaţie. Este motivul pentru care, în 1983, aproape 90% dintre membrii Parlamentului European au votat în favoarea rezoluţiei – a subliniat vicepreşedintele actualului Legislativ comunitar, Mairead McGuinness: Tot datorită angajamentului dumneavoastră, am putut asista la căderea Cortinei de Fier şi, în cele din urmă, sărbători restaurarea independenţei statelor baltice, la începutul anilor 1990. Vreau să vă multumesc personal pentru acţiunea dumneavoastră eroică. Salut curajul dumneavoastră şi mă bucur că suneţi aici, în această seară. Este momentul cel mai bun să ne amintim de rolul atât de important pe care l-a jucat acum 35 de ani Parlamentul European. O demonstraţie de solidaritate exprimată cu dorinţa de a croi împreună istoria europeană.
La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru Piaţa Unică Digitală, estonianul Andrus Ansip, a salutat gestul politicienilor europeni de acum 35 de ani: Rezoluţia Parlamentului European, pronunţată cu 35 de ani în urmă, care cerea independent Estoniei, a Letoniei şi a Lituaniei, a fost un pas curajos. A fost singura entitate internaţională care a reacţionat la mesajul disperat transmis de balticii care luptau pentru libertate. Trebuie să ne amintim mereu valorile esenţiale, precum autodeterminarea şi democraţia. Trebuie să continuăm să reacţionăm când acestea sunt atacate, aşa cum se întâmplă acum în Crimeea şi în estul Ucrainei.
Ideea societăţii democratice deschise şi libere este iarăşi sub asediu în Ucraina şi ameninţată constant – a subliniat şi letonul Valdis Dombrowskis, comisarul pentru Dialog Social, care a cerut colegilor săi europeni sprijin concret. Ideea a fost susţinută şi de lituanianul Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, care a atras atenţia că balticii care au semnat protestul în anii ’80 au riscat totul, inclusiv viaţa.
