Combaterea drogurilor ilicite: lansarea Raportului european privind drogurile 2020
Pandemia de COVID-19 nu a creat prea mari probleme traficanților ilegali de droguri.
Mihaela Mihai, 30.09.2020, 13:01
Citind documentul am putea spune că nu pandemia de Covid-19, ci mai degrabă restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului au perturbat piața ilegală a drogurilor.
Dificultățile au apărut mai întâi în lanțul de aprovizionare pentru că măsurile de izolare aproape generale în Europa au dus la o prăbușire a transportului aerian. A fost găsită însă rapid o altă cale de transport, în condițiile în care, arată raportul, ‘traficul maritim a continuat să funcționeze la niveluri similare cu cele de dinainte de pandemie.
Probleme au fost și în distribuție, însă la fel de repede au fost rezolvate. Consumatorii şi traficanții s-au îndreptat spre pieţele online ale așa numitului internet întunecat, darknet, pe platformele reţelelor sociale şi pe serviciile de livrare la domiciliu.
Grupările de criminalitate organizată sunt extrem de reziliente, de rezistente la şoc. Am putea spune că pandemia a oferit un impuls spre digitalizare nu doar economiei normale, legale, ci și celei ilicite, spune directorul Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, Alexis Goosdeel.
Crima organizată s-a adaptat rapid la noile realități și a găsit noi modele de afaceri. În pofida carantinei, a închiderii frontierelor, în pofida tuturor restricțiilor care i-au forțat pe oameni să rămână în case, traficanții au descoperit noi modalități de livrare a drogurilor către clienţi. Dar când infractorii sunt așa de inventivi, nici oamenii legi nu pot sta cu mâinile în sân. Trebuie să fim cu un pas înaintea lor, afirmă și comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.
Documentul analizează în detaliu și situația de dinainte de pandemie, iar concluziile nu sunt tocmai îmbucurătoare, după cum afirmă Alexis Goosdeel: În primul rând ar fi vorba de faptul că mai toate drogurile pot fi procurate foarte ușor, la o puritate extrem de ridicată. Iar acest lucru ridică mari semne de îngrijorare legate de efectele distructive pe care aceste substanțe le pot avea asupra sănătății consumatorilor.
Dintre toate drogurile, atrage atenția raportul Observatorului european, cocaina iese în evidență pentru că niciodată nu a fost atât de disponibilă în Europa. În 2018 au fost confiscate de altfel cantități record, aproape 181 de tone, cu peste 40 de tone în plus faţă de precedentul record din 2017.
Cele mai importante capturi au avut loc în Belgia, Spania şi Olanda, ţări ale căror porturi maritime sunt tradiţional porţi de intrare în Europa.
În paralel, nivelul de puritate a cocainei este în creştere de 10 ani, în timp ce preţul ‘rămâne stabil’.
În 2018, mai arată raportul, aproape 4 milioane și jumătate de europeni au consumat acest praf alb – produs din frunze de coca în principal în Columbia, Bolivia şi Peru. Cocaina rămâne, de altfel, al doilea cel mai popular drog în Europa, după canabis.
