Comisia propune consolidarea drepturilor victimelor criminalității

Comisia Europeană vrea mai multe drepturi pentru cei care cad victime diferitelor tipuri de infracțiuni. O inițiativă lansată zilele trecute de executivul comunitar prevede acces mai ușor la informații și sprijin, la justiție și despăgubiri.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mihaela Mihai, 19.07.2023, 07:57

Executivul comunitar propune, de fapt, o actualizare a unei directive intrate în vigoare în urmă cu 8 ani şi vrea ca noile norme să reflecte nevoile în schimbare ale societății și evoluțiile în materie de tehnologie și justiție.

Este nevoie ca victimele să fie mai bine informate cu privire la drepturile lor și să aibă la dispoziție mijloacele necesare pentru a denunța infracțiunile, spune Comisia Europeană. Iar reforma prevede crearea unei linii telefonice universale cu un număr valabil în toată Uniunea (116 006) și a unei pagini pe internet care să permită discuții și schimburi de opinii.

Ar urma totodată să aibă loc o consolidare a măsurilor de siguranță în cazul persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, victimele infracțiunilor motivate de ură sau cele aflate în detenție, prin extinderea listei de măsuri de protecție disponibile.

O altă propunere de reformă vizează asigurarea de servicii specializate de sprijin, cum ar fi consultații psihologice gratuite, atâta timp cât este necesar, în funcție de nevoile individuale ale victimelor.

Acces la justiție este un alt mare obiectiv avut în vedere. De aceea, Comisia vrea să se asigure că victimele beneficiază de suficientă asistență în instanță și au mijloacele de a contesta deciziile care le afectează drepturile.
Iar după pronunțarea unei hotărâri definitive, victimelor trebuie să li se garanteze despăgubiri imediate și efective. În acest scop, executivul comunitar vrea ca statul să plătească despăgubirea direct victimei și să solicite ulterior suma de la autorul infracțiunii.

Toate aceste propuneri de revizuire au fost făcute după ce o evaluare a directivei intrate în vigoare în 2015 a arătat că normele au generat, în linii mari, beneficiile scontate, dar au dus și la unele probleme.

Deficiențele sunt legate de lipsa de claritate și precizie cu care sunt formulate anumite drepturi și de marja mare de manevră de care dispun statele membre pentru a le pune în aplicare.

Reforma propusă acum de executivul comunitar trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu, din care fac parte reprezentanții țărilor membre.

Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația lor națională. Pentru anumite prevederi, legate de mijloacele electronice de comunicare, termenul limită este de 4 ani, pentru a putea fi create structurile necesare.